Metropola asiatică se scufundă inexorabil și ar putea să devină acoperită parțial de apă până în anul 2030, informează AFP, preluată de Digi24.

Construit pe terenuri mlăștinoase la doar 1,5 metri deasupra nivelului mării, acest megalopolis cu peste 10 milioane de locuitori "se scufundă astăzi cu 1-2 centimetri pe an și riscă să fie afectat de inundații foarte importante în viitorul apropiat", a dezvăluit Tara Buakamsri, directorul filialei thailandeze a asociației Greenpeace, într-un interviu acordat pentru AFP, potrivit Agerpres.

În timpul marilor inundații din 2011, peste o cincime din oraș a fost acoperit cu apă. Zonele periferice au fost deosebit de afectate, în timp ce cartierul de afaceri a fost scutit de un veritabil dezastru grație unor diguri ridicate în mare grabă.

Acest scenariu ar putea să se repete din ce în ce mai des: "aproape 40%" din oraș ar putea fi inundat începând din 2030, potrivit previziunilor Băncii Mondiale, ai cărei specialiști consideră că Bangkok este unul dintre cele mai amenințate orașe din Asia, alături de Jakarta.

Bangkok, considerat "un oraș obez construit pe un schelet de copil", potrivit unei expresii folosite de geologul Thanawat Jarupongsakul, este mai întâi victima propriei sale dezvoltări frenetice: greutatea blocurilor de tip zgârie-nori, care nu încetează să fie construite în acest oraș aflat într-o perpetuă transformare, contribuie la scufundarea progresivă a metropolei.

"Iar numeroasele canale care traversează capitala, denumită în trecut 'Veneția Orientului', au dispărut în mare parte, fiind acoperite de o importantă rețea rutieră. Ele reprezentau totuși un bun sistem de drenaj natural", a declarat Suppakorn Chinvanno, expert în chestiuni climatice la Universitatea Chulalongkorn din Bangkok.

Pânza freatică este amenințată

La fenomenul de scufundare a orașului au contribuit și din milioanele de metri cubi de apă ce au fost pompați în pânza freatică timp de multe decenii.

Utilizarea apelor subterane este de acum înainte reglementată, însă anumiți oameni continuă să străpungă pânza freatică în mod ilegal. În ianuarie, Poliția thailandeză a inspectat zeci de bordeluri, acuzate că "sifonează" apele subterane pentru a oferi "masaje cu săpun" clienților lor.

Orașul asiatic este și o victimă a modificărilor climei, care au determinat o creștere a apei în Golful Thailandei cu 4 milimetri pe an, depășind media mondială.

"Astăzi, orașul este deja în mare parte sub nivelul mării", a precizat Tara Buakamsri.

Kilometrii de litoral care înconjoară capitala thailandeză sunt la rândul lor afectați de o eroziune importantă.

"Acolo au fost amenajate numeroase ferme de creveți, fapt care a accentuat fenomenul", a subliniat Suppakorn Chinvanno.

Amenințat la sud de către mare, orașul este, la nord, deosebit de vulnerabil în fața viiturilor provocate de ploile musonice, iar "specialiștii anticipează furtuni cu intensități tot mai mari în anii care vor veni", a adăugat el.

În urma inundațiilor din 2011, Guvernul thailandez a dezvăluit un plan de prevenție, care a fost însă abandonat după lovitura de stat militară din mai 2014.

"Trebuie să urmărim în permanență factorii meteorologici și geografici și să ne adaptăm în fiecare an", a subliniat Narong Ruangsri, directorul departamentului de drenare și asanare din Bangkok.

"În prezent, dispunem de mijloace importante: o rețea de canale de peste 2.600 de kilometri, stații de pompare și opt tuneluri subterane pentru evacuarea apei. Un alt tunel uriaș este în construcție și alte trei se află în etapa studiului de fezabilitate", a detaliat același oficial thailandez.

De asemenea, un parc a fost construit în 2017, fiind conceput special pentru drenarea milioanelor de litri de apă pluvială și reorientarea acesteia, pentru a evita inundarea cartierelor învecinate.

Au fost construite și diguri suplimentare de-a lungul cursurilor de apă, noi bazine de retenție, iar canalele existente au fost asanate.

Dar, potrivit unor experți, aceste planuri foarte costisitoare ar putea să se dovedească insuficiente.

"Este nevoie de o politică clară de gestionare a solurilor din oraș", a subliniat Tara Buakamsri.

"Este nevoie și să se prevadă mai multe spații verzi, destinate absorbirii apelor provenind din inundații. Însă prețul foarte scump al terenurilor din Bangkok a făcut ca interesele economice să devină prioritare", a deplâns același specialist.

Alții se tem că digurile nu vor reuși să protejeze decât anumite zone, precum cartierul de afaceri, în defavoarea cartierelor muncitorești periferice.