„[Putin] a mers la război fiindcă voia mai puțin NATO. El obține mai mult NATO”, a declarat marți Stoltenberg la deschiderea summitului NATO de la Vilnius în condițiile în care Turcia a renunțat în urmă cu o zi la obiecțiile față de intrarea Suediei în alianța militară.

Ungaria a anunțat la rândul ei marți că va debloca procesul de ratificare a aderării în parlamentul de la Budapesta, după ridicarea obiecțiilor turce.

„Moscova, președintele Putin, nu au un drept de veto asupra extinderii NATO”, a mai spus Jens Stoltenberg, cu referire la „garanțiile” de securitate cerute de Moscova în decembrie 2021, printre acestea numărându-se oprirea expansiunii NATO către est și retragerea trupelor alianței din toate țările care au făcut parte în trecut din blocul comunist, inclusiv Polonia și România.

„Finalizarea ratificării aderării Suediei la NATO va fi un pas istoric în beneficiul securității tuturor aliaților NATO în aceste vremuri critice. Ea ne face pe toți mai puternici și în siguranță”, a adăugat Jens Stoltenberg la summitul din capitala Lituaniei.

Atât Suedia, cât și vecina sa nordică Finlanda, au renunțat la neutralitatea istorică și au cerut oficial în luna mai a anului trecut să fie primite în NATO ca răspuns la invazia rusă din Ucraina. Cele două state nordice au semnat protocoalele de aderare pe 5 iulie 2022, însă acceptarea lor în alianță a fost amânată de opoziția Turciei și a Ungariei.

Finlanda a fost în cele din urmă acceptată în Alianța Nord-Atlantică la începutul lunii aprilie a acestui an, ratificarea aderării Suediei rămânând acum o formalitate.

Ce a spus Jens Stoltenberg despre perspectiva intrării Ucrainei în NATO

Într-un interviu acordat CNBC în timpul summitului, șeful NATO a spus că alianța va trimite un „mesaj clar, pozitiv” despre posibilitatea ca Ucraina să fie primită în rândul statelor membre.

„Mă aștept ca aliații să convină că este clar că avem nevoie să aducem Ucraina mai aproape de NATO”, a adăugat el.

Întrebat despre posibilitatea acordării unor garanții de securitate Kievului, o idee vehiculată de mai multe cancelarii occidentale, Stoltenberg a răspuns că „cea mai iminentă sarcină este ca Ucraina să rămână o națiune suverană și independentă”.

Secretarul general al alianței a făcut referire și la summitul NATO ce a avut loc la București în 2008, când Germania și Franța s-au opus începerii procesului de aderare al Ucrainei și Georgiei.

„Ucraina a parcurs o cale lungă de când am luat acea decizie în 2008”, a declarat el, adăugând că „Ucraina este acum mult mai aproape de NATO”.

„Prin urmare, cred că a venit timpul ca acest lucru să se reflecte și în deciziile NATO”, a subliniat Jens Stoltenberg.