A declarat Merkel într-un discurs în Bundestag. Pe de altă parte, ea a susținut poziția exprimată de ministrul german de externe, Walter Steinmeier, care s-a pronunțat în favoarea dezvoltării cooperării dintre Uniunea Europeană și Uniunea Eurasiatică. Despre acestea, dar și alte posibile soluții, în analiza trimisă de la Moscova de corespondentul nostru.

La două săptămâni după summit-ul G-20 din Australia, unde pozițiile dure abordate, pe de-o parte, de președintele rus Vladimir Putin, pe de altă parte de liderii occidentali, au exclus practic că posibilitatea de a se ajunge la un compromis în chestiunea ucraineană în perioada următoare, cancelarul german Angela Merkel a reiterat astăzi aproape ad litteram declarațiile sale extrem de dure făcute la Brisbane la adresa Rusiei, declarații apreciate de comentatorii politici și ca expresie a unei profunde frustrări resimțite după discuția rece de patru ore cu președintele Vladimir Putin în marja summit-ului G-20, notează Radio Romania Actualitati.

Vorbind în Bundestag, doamna Merkel a reafirmat că Rusia, încălcând integritatea teritorială a Ucrainei, pune în pericol întreaga ordine a păcii în Europa. Și întrucât situația din regiunile Donețk și Lugansk este departe de a fi un armistițiu, sancțiunile economice împotriva Moscovei au fost și rămân în continuare inevitabile. Aprecierile sale vin după vizita la Moscova a ministrului german de externe, Frank Walter Steinmeier, a cărui misiune nu a permis nici ea depășirea blocajului. În același timp însă, Rusia a apreciat pozitiv deschiderea exprimată de șeful diplomației germane față de ideea unei cooperări între UE și Uniunea Economică Euroasiatică, promovată de Rusia, structură ce va fi lansată oficial la 1 ianuarie. După ce ieri Rusia a transmis oficial Comisiei Europene propunerea privind lansarea dialogului între cele două uniuni în domeniile economic și al parteneriatului de afaceri, doamna Merkel a declarat în Bundestag că sprijină o asemenea cooperare. Importanța acestui nou element în evoluția crizei ruso-occidentale excedă aspectul economic. Deschiderea manifestată de Berlin față de cooperarea cu principalul proiect integraționist al președintelui Putin, are la origini însă nu doar dorința de a menține un canal de comunicare pozitivă cu Rusia. Cooperarea cu Uniunea Euroasiatică ar putea deveni compromisul oferit celor ce se opun tot mai mult politicii sancțiunilor. Este vorba, pe de-o parte, de o importantă parte a business-ului german, ce are interese de zeci de miliarde de euro în Rusia, ca și de reprezentanți ai clasei politice din Germania, iar pe de altă parte de anumiți membri ai UE – Ungaria, Slovacia sau Italia -, ca și medii de afaceri din alte țări europene. Or, miza acestui joc complex este și capacitatea Berlinului de a gestiona coeziunea în cadrul UE. Toate aceste elemente sunt cunoscute și exploatate de Moscova, care la rândul său este direct interesată în promovarea internațională a noii uniunii.

Expertul Feodor Lukianov, președintele think-tank-ului “Consiliul pentru politică externă și de apărare”, apropiat Kremlinului, consideră foarte importantă implicarea în dialogul Rusia-UE a Belarusiei și Kazahstanului, ca părți neutre, capabile, în opinia sa, să ofere un punct de vedere lucid și imparțial. Feodor Lukianov consideră că, dincolo de altceva, cauza profundă a divergențelor dintre Rusia și Occident este că viziunea lor asupra Ucrainei se bazează pe premise fundamental diferite. Cu ocazia lansării, ieri, de către think-tank-ul “Consiliul rus pentru afaceri internaționale” a unei analize ce descrie trei posibile scenarii ale crizei ucrainene, i-am întrebat pe experții prezenți care sunt, în opinia lor, liniile roșii pentru diferitele părți implicate în aceste procese. Astfel, potrivit acestora, Rusia nu va accepta niciodată, din rațiuni interne și externe, punerea în discuție sub nicio formă a statutului Crimeii. Nu va permite Ucrainei să realizeze în Donbas un scenariu militar asemănător celui aplicat de Croația, în 1995, când, în urma unei operațiuni-șoc susținute de Occident, a fost lichidată în câteva zile Republica Krajna, proclamată pe teritoriul croat de etnicii sârbi. În acest caz, Rusia nu va recunoaște nici ea autoproclamatele republici Donețk și Lugansk, ce va fi interesată să le mențină în spațiul politic ucrainean. Kievul, la rândul său, nu va accepta niciodată separarea regiunilor rebele din Est, NATO și Statele Unite, chiar dacă discută în prezent posibilitatea de a furniza Ucrainei arme letale, nu se vor angaja niciodată direct, militar, într-un conflict în Ucraina. Deocamdată – consideră autorii raportului -, cel mai probabil scenariu este cel al înghețării profunde a conflictului, deci a menținerii statu-quo-ului.

Feodor Lukianov a fost intrebat care sunt prognozele sale privind evoluția crizei ucrainene.

Feodor Lukianov: Cred că o înghețare profundă nu se va reuși. Dacă nu mergem prea departe cu previziunile, atunci cred că toată lumea are nevoie să fie fixată linia de dezangajare, pentru a se pune capăt luptelor permanente. Din câte înțeleg, problema-cheie este controlul asupra aeroportului din Donețk. Pentru că luptele continuă din cauza lui, niciuna dintre părți nu dorește să-l cedeze, întrucât îl consideră un obiectiv strategic. Dacă se va reuși stabilirea liniei de dezangajare, războiul va lua sfârșit, iar mai departe rămâne de văzut. Pentru că, totuși, indiferent de orice, conducerea rusă niciodată și în niciun context nu a admis posibilitatea ca această parte a Donbasului să fie ceva separat. Toate autoritățile rusești spun că ea este parte a Ucrainei. În ce condiții, însă? Despre aceasta trebuie discutat.