MEMORIAL BASARABEAN | Istoricul Maria Vieru-Ișaev: E o scăpare că societatea nu are grijă de mormintele unor personalități, multe din ele sunt într-o stare jalnică și degradează văzând cu ochii (AUDIO)
-
17 Mai 2022 10:12
Zeci de morminte ale înaintașilor noștri, deputați ai Sfatului Țării, scriitori, compozitori, alte personalități sunt într-o stare deplorabilă. Acestea riscă să dispară în scurt timp, prin degradarea lor galopantă, susține istoricul și scriitoarea Maria Vieru-Ișaev, așa cum s-a întâmplat cu mormântul lui Ion Codreanu, de la cimitirul Sf. Vineri, din București, care actualmente nu mai există, cum putea să se întâmple cu cel al Gheorghe Stroiescu și alte personalități din Chișinău.
Cercetătoarea, cu care am realizat un interviu pe teritoriul Cimitirului Central Ortodox, ne-a arătat și ne-a vorbit despre starea jalnică în care se află mormintele lui Gheorghe Gore, tatăl istoricului și publicistului Paul Gore, a ziaristului din perioada interbelică Alexandru David, a deputatului Sfatului Țării, Vasile Lașcu și ale multor altor personalități, ce-și află aici odihna de veci. “E o scăpare a istoricilor și în România, și de la noi, e o scăpare a societății, să nu te gândești unde este înmormântat un personaj important, unde e mormântul unei personalități și să vezi dacă e într-o stare jalnică, până preiau autoritățile grija pentru acesta. Mormântul lui Vasile Lașcu, pe care–l vedem aici (un mormânt neobservat, semidistrus), a început să prezinte semne de degradare după anii 90. El este unul din cei 86 de deputați din Sfatul Țării , care au votat Unirea pe 27 martie 1918. Eu am dat de acest mormânt după anul 2000, dar îmi spunea o doamnă care venea aici de prin anii 90, că atunci era într-o stare bună”, afirmă scriitoarea Maria Vieru Ișaev.
Degradarea galopantă, care pare să fie provocată de lovituri cu obiecte grele, precum afirmă istoricul Maria Vieru-Ișaev (și fosta anchetatoare) și precum se vede cu ochiul liber, se observă și în cazul altor cruci. Fiind dintr-un material trainic, ele au suportat vitregiile multor decenii fără a suferii schimbări esențiale, spre deosebire de perioada de după 90. Printr-o minune și prin intervenția unor oameni de bună credință, care au solicitat ajutorul scriitorului Iu. Colesnic, a arhitectului I. Ștefăniță, a fost salvat de la distrugere mormântul lui Gheorghe Stroia–Stroiescu, A. Semașco.
„Ce putere trebuie să ai, ca s-o dărâmi, s-o îndoi, cu ce trebuie să lovește această cruce, uitați-vă! Cu câțiva ani în urmă era întreagă, am făcut poze, le-am și publicat într-un ziar, crucea era dreaptă. Și apoi, uitați-vă ce s-a întâmplat - plăcuța era dată jos, am găsit-o prin buruieni și am fixat-o la loc, am întărit-o, am chemat un domn care m-a ajutat”, se întreabă cu durere și indignare Maria Vieru Ișaev.
De mai mulți ani cercetătoarea îngrijește și de morminte ale deputaților Sfatului Țării, rămășițele lumești ale cărora se află în cimitirele din România – la Iași, București și alte orașe. M. Vieru-Ișaev afirmă că și acestea de cele mai dese ori sunt năpădite de buruieni și nu prea are cine îngriji de ele. E și cazul mormântului Elenei Alistar, unde alteori mai veneau fostele eleve, dar astăzi și acesta este părăsit.
Cercetătoarea Maria Vieru-Ișaev se bucură că a reușit, împreună cu alți colegi și oameni de suflet, să contribuie la restaurarea crucilor și amenajarea mormintelor lui Alexandru Cristea, Mihail Berezovschi, Constantin Partenie, ș.a. personalități, din Cimitirul Central Ortodox din Chișinău.
Scriitoarea face apel să fie creată o Asociație, care ar avea drept sarcină îngrijirea mormintelor deputaților din Sfatul Țării, ale altor personalități, din R. Moldova și din România. Ea îi îndeamnă pe toți doritori să se adune la Cimitirul Central Ortodox, o dată sau de mai multe ori pe an, pentru a îngriji de acestea, până când statul, sau alte organisme competente, vor prelua această sarcină.
Istoric de vocație, fost anchetator, Maria Vieru-Ișaev este autoarea mai multor investigații istorice și a primei monografii despre Alexandru Cristea, cel care a compus superba melodie pentru poezia Limba noastră, a lui Alexei Mateevici, imnul de stat al R. Moldova.
Mai multe detalii aflați din interviul cu Maria Vieru –Ișaev, realizat de Alina Rusu.