Studiind epoca sovietică și istoria RSS Moldovenești, istoricul a remarcat că regimul totalitar s-a manifestat plenar în toate sferele societății. Sub influența metodologiei istorice a Școlii Analelor, care pune accent pe istoria omului obișnuit, autorul a început să studieze, prin documente, fotografii de epocă și alte materiale, schimbările produse la acest nivel: „În general, viața fiecărui om și a tuturor oamenilor, luate împreună în plan cotidian, reflectă niște procese sociale, economice, dintr-o societate concretă. Deci și viața cotidiană, viața de zi cu zi a fiecărui om în parte, prezintă o oglindă a societății în care trăiește. Și este captivantă această istorie a omului simplu... Deci, putem observa că factorul ideologic, ideologia marxist-leninistă, comunistă, politicile sociale, politica lingvistică, care a fost dusă foarte intens în Uniunea Sovietică și în RSS Moldovenească, a influențat fiecare individ în parte în anii 1940-41, apoi din 1944 până în 1991. Studiind viața cotidiană, observăm, în baza documentelor de arhivă, a fotografiilor, aceste procese și aceste influiențe și cum au avut ele loc”, menționează Adrian Dolghi.

Istoricul a remarcat, în perioada 1944-1961, o evoluție a vestimentației, a locuinței din mediu rural și a celei din mediu urban. De asemenea, Adrian Dolghi vorbește despre  impactul ideologiei comuniste asupra vieții private, asupra timpului liber, cum ar fi sărbătorile de familie, cele calendaristice, practicate în timpul regimului comunist”. Regimul a încercat să substituie sărbătorile tradiționale, reprezentative pentru cultura poporului nostru și care constituie o manifestare a identității naționale, cu altele, cu conținut ideologic: „Statul sovietic a utilizat pârghia inversă. A creat noi sărbători cu conținut ideologic, revoluționare, cum le numea. 1 Mai, 8 martie, 23 februarie - sărbătoarea ostașului sovietic, 7 noiembrie - sărbătoarea marii revoluții din octombrie, între ghilimele... Aceste sărbători îmbinau elemente ale sărbătorii tradiționale, pentru ca ele să fie mai atractive,  aveau o ceremonie asemănătoare celor religioase. Observăm că, pe lângă sărbătorile tradiționale, care oricum au fost practicate în continuare de populație, acestea cu conținut ideologic aveau de fapt scopul de a le înlocui”, afirmă doctorul în istorie Adrian Dolghi.

Cultura tradițională totuși a continuat să existe, ea nu a fost transformată, ci doar puțin modificată și acest lucru a continuat până în 1991. Această cultură națională s-a menținut cel mai mult în mediu rural, iar Mișcarea de Renaștere Națională, a pornit, în mare parte, anume datorită identității care a reușit să se mențină în mediul rural, spune istoricul.

Mai multe detalii aflați în cadrul emisiunii Memorial Basarabean cu participarea doctorului în istorie, Adrian Dolghi, cercetător, coordonator la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală. Accesați fișierul audio de pe această pagină pentru a audia înregistrarea.