Memorial Basarabean | Ioan-Aurel Pop despre „Moldova medievală, văzută dinspre Transilvania”, lansată la Chișinău: „Unitatea națională nu este un fenomen recent, ci are rădăcini mult mai adânci” (Audio)
-
03 Septembrie 10:50
Recent, în cadrul Congresului Istoricilor Români din 2024, desfășurat la Chișinău, președintele Academiei Române, istoricul Ioan-Aurel Pop, a lansat noul său volum intitulat „Moldova medievală, văzută dinspre Transilvania”. Academicianul a menționat pentru Radio Chișinău că această carte are la bază „izvoare dinspre Occident, care reflectă Moldova din perspectiva Transilvaniei”.
Volumul lansat de președintele Academiei Române oferă o privire detaliată asupra istoriei medievale a Moldovei, acoperind perioada dintre anii 1200 și 1500. Istoricul subliniază importanța unor figuri centrale precum Ștefan cel Mare, dar și a legăturilor Moldovei cu Occidentul. În noul său volum, Ioan-Aurel Pop explorează, de asemenea, influența Moldovei în Transilvania, subliniind că „Ștefan cel Mare a stăpânit în Transilvania peste 100 de sate, iar domnii Moldovei erau mari patroni și proprietari în această regiune”. Aceste informații, deși parțial cunoscute, sunt prezentate într-o manieră nouă, fiind integrate într-o unitate europeană și comparate cu evoluțiile din Polonia și Ungaria, alte țări occidentale.
Istoricul a evidențiat importanța cunoașterii și promovării istoriei autentice, criticând tendința de a ignora trecutul în favoarea scandalurilor sau a senzaționalului.
„Publicul receptează ceea ce i se transmite. Dacă i se oferă mai mult timp pentru a dezvolta un gust pentru trecutul nostru interesant, atunci publicul va deveni mai cultivat”, a adăugat academicianul.
Ioan-Aurel Pop a mai menționat în cadrul lansării că unitatea națională nu este un fenomen recent, apărut în secolul al XIX-lea, ci are rădăcini mult mai adânci. „Unitatea noastră nu s-a realizat doar în vremea unor figuri precum Alecsandri, Alexandru Ioan Cuza sau Nicolae Bălcescu. Aceasta vine din trecut, din momentul în care oamenii au realizat că vorbesc aceeași limbă, au aceeași credință și împărtășesc aceleași obiceiuri”, a mai menționat istoricul.