Comisia de pre-vetting și-a început activitatea în aprilie 2022. Membrii comisiei recunosc că procesul de evaluare durează mai mult decât a fost prevăzut inițial, însă spun că în procesul de lucru prevalează calitatea, nu viteza.

„Un astfel de exercițiu dacă-l faci în grabă, riscurile de a greși sunt mari. Acest exercițiu s-a produs pentru prima dată în Republica Moldova și toate instrumentele de lucru au fost elaborate de la zero, pentru că noi nu am copiat un model. În plus, a fost o mare reticență față de această comisie la început. A fost destul de complicat de angajat membri în secretariat și asta a durat o perioadă mai lungă decât ne-am așteptat. Comisia a fost creată în aprilie 2022, avem un an de activitate. Nu e nici rapid, dar nici foarte lent procesul. Ar fi fost mai bine să fie mai repede și să fie implementat termenul inițial prevăzut de lege – 31 decembrie 2022, dar cred că acel termen a fost stabilit fără o justificare dacă e posibil sau nu de respectat”, a declarat Nadejda Hriptievschi în cadrul emisiunii „Bună Seara” de la postul public de televiziune.

Potrivit legii, deciziile comisiei pre-vetting pot fi contestate la Curtea Supremă de Justiție. Membrii comisiei spun ca majoritatea celor care nu trec testul integrității și profesionalismului contestă decizia la CSJ.

„Noi solicităm informații de la Cadastru, bănci, de la Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor, care ne dau informații despre cauzele disciplinare care au fost examinate cu privire la candidați. Din membrii judecători candidați la CSM au contestat toți candidații care au eșuat evaluarea. La membrii non-judecători care au candidat pentru a fi numiți de Parlament doar un candidat care nu a susținut evaluarea, nu a contestat, restul patru, la fel au contestat decizia. În total e vorba de 18 candidați judecători și patru non-judecători care au contestat deciziile comisiei. După contestare, Curtea Supremă de Justiție poate decide reexaminarea cazului, iar speranța lor este că noi vom reexamina dosarul și vom lua o altă decizie”, a mai spus Nadejda Hriptievschi.

Juriștii internaționali din comisie dau asigurări că nu poate fi vorba de favorizarea unor candidați din partea membrilor naționali ai comisiei, persoanele aflate în conflict de interese fiind excluse de la examinarea cazului.

„Moldova este o țară mică, sunt trei membri ai comisiei care nu cunosc pe nimeni aici, dar pentru membrii naționali situația nu este la fel. De aceea, avem un mecanism prin care orice persoană implicată poate declara un potențial conflict de interese. Membrul care a fost descalificat nu participă la votare. Membrul recuzat nu participă nici la deliberări, la niciun fel de discuții. Accesul acelui membru pe toată durata cazului examinat este restricționat”, a spus membra comisiei de pre-vetting, Victoria Henley.

Comisia pre-vetting este formată din șase membri numiți de Parlament, dintre care trei au fost recomandați de partenerii internaționali de dezvoltare ce oferă asistență Republicii Moldova. Membrii comisiei pre-vetting sunt: Herman von Hebel (Țările de Jos), Victoria Henley (SUA), Nadejda Hriptievschi (Republica Moldova), Vitalie Miron (Republica Moldova), Tatiana Răducanu (Moldova) și Nona Tsotoria (Georgia).