Cea mai mare lovitură le-a fost aplicată producătorilor de mere, care în proporție de aproape 80 la sută își exportau recolta pe piața rusă.  Experții estimează că, doar ca urmare a interdicțiilor la merele moldovenești, au fost ratate vânzări în valoare de peste 20  de milioane de dolari. Interdicția Federației Ruse i-a obligat pe fermierii moldoveni să caute soluții și piețe alternative. Printre cei care au fost nevoiți să rezolve rapid situația pentru a evita pierderi considerabile, a fost și Alexandru Brânză, un coproprietar a peste 100 de hectare de livezi de mere, prune și vișini din satul Floreni, raionul Ungheni. Cu o suprafața de aproape 80 de hectare de livadă de mere,  însemnând o recoltă de aproximativ trei mii de tone de fructe, închiderea pieței rusești a fost o adevărată lovitură sub centură pentru antreprenorul din Ungheni, pentru faptul că aproape 90 la sută din recolta de mere era destinată acestei piețe.

”Comparativ, în fiecare an, în prima decadă a lunii noiembrie noi deja finalizam recoltarea  merelor.  În anul 2014, în a doua jumătate a lunii decembrie încă aveam mere pe pom.Câteva săptămâni am stagnat până ne-am orientat și am început, încetul cu încetul să facem export, în special în România” declarat antreprenorul Alexandru Brânză.

Pregătirea pentru livrările pe piața românească și cea europeană a necesitat însă timp, pe care antreprenorul nu l-a avut la dispoziție.

”Ne-am lovit de obstacole, inclusiv garanția impusă de statul român la fiecare tir cu mere exportat, alt impediment a fost  indicativul de preț impus, în plus nu eram gata să facem față  cerințelor supermarketurilor ce țin de ambalaj și calitate. Toate aceste lucruri ne-au făcut să ajungem să ne prindă iarna cu merele pe pom. Dar a fost o lecție, a fost o palmă și ne-am trezit puțin, suntem nevoiți și vom merge după standardele impuse de piețele din vecinătate” este covins Alexandru Brânză.

Cu o hală frigorifică cu o capacitate de doar câteva sute de tone, dar cu o recoltă de trei mii de tone de mere, Alexandru Brânză a trebuit să se orienteze rapid pentru a evita pierderi catastrofale. 300 de tone, reprezentând 10 la sută din volumul total, în pofida dificultăților, a reușit să le exporte pe piața comunitară, în România, țară cu care avea relații bune încă înainte de aderarea ei la UE.  O anumită cantitate a ajuns în Kazahstan și Belarus. O altă parte de mere au fost distribuite în școlile și grădinițele din raioanele Fălești și Ungheni, în cadrul unui program lansat de Guvernul de la Chișinău, ca una dintre soluții la embargoul rusesc. Mai mult de jumătate dintre fructe însă, au fost procesate, vânzările ratate fiind estimate la aproape 2,5 milioane de lei.

Până în toamna acestui an, Alexandru Brânză speră să reușească să mai construiască o hală frigorifică, cu o capacitate de aproape 2 mii de tone, dar și să instaleze o linie de spălare, uscare și sortare a merelor, oferită ca donație, în cadrul unui proiect, de către Guvernul Cehiei.

Alexandru Brânză speră ca în această toamnă măcar jumătate din producție să ajungă pe masa europenilor, inclusiv și în alte țări decât România, și de ce nu, și în state din Asia sau Orient.

” În țările din Orient cred că urmează să facem exporturi pentru că e o piață foarte mare, de câteva ori mai mare decât piața Rusiei. E ceva nou, trebuie să discutăm  foarte bine, până vor căpăta încrederea cei din Orient în calitatea și în partenerii din Republica Moldova. E o piață destul de interesantă ”

Embargoul rusesc a fost o palmă dureroasă dar și o lecție bine însușită, după cum ne-a mărturisit producătorul din Ungheni. Asta pentru că l-a ambiționat să caute alternative, așa încât anul viitor să nu mai ajungă din nou la cheremul indispozițiilor rusești.

Chiar dacă necesită reforme dureroase, cu multe investiții pentru conformare la standardele de calitate, relațiile comerciale cu Uniunea Europeană înseamnă reguli mult mai clare și stabile, susțin la rândul lor autoritățile de la Chișinău.

”Acordul de Asociere trebuie să fie clar pentru producători. Ei trebuie să conștientizeze faptul că acest lucru înseamnă o oportunitate, sunt niște reguli de joc foarte constante, pe parcursul unei perioade mari de timp, ți se cere să te conformezi la anumite reguli, în plus ți se oferă și un suport financiar care vine masiv. Noi dezvoltăm infrastructura de post recoltă care nu a fost dezvoltată pe parcursul multor ani. În afară de aceasta, vom dezvolta zonele rurale, adică vom construi mini fabrici, mini linii de procesare în locul de producere ca producătorul să nu depindă de alte condiții” ne-a declarat Mihai Suvac, șeful Direcțieipolitici de producție și reglementări a produselor vegetale.

Embargoul la fructele și legumele moldovenești a fost impus de către Federația Rusă în iulie 2014, la scurt timp după ce Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere și Liber Schimb cu Uniunea  Europeană.  Sancțiunile economice impuse de Moscova au fost calificate de către autoritățile de la Chișinău ca fiind nejustificate. Pentru compensarea pierderilor suportate de producători, fostul guvern a alocat un ajutor de 140 de milioane de lei și a întreprins mai multe acțiuni pentru a încuraja consumul de mere autohtone.

În susținerea producătorilor moldoveni, la 17 decembrie 2014, oficialitățile europene majorează, până la 40 de mii de tone, cota de mere pe care Republica Moldova să le exporte pe piața comunitară. Experții afirmă că, prin gestul său, Moscova a pus autoritățile și producătorii din Republica Moldova în fața unei alegeri: ori cu Vestul, ori  cu Estul.

”Eu cred că alegerea nu trebuie să existe. Alegerea trece pe partea producătorilor și exportatorilor. Ei sunt cei care trebuie să aleagă unde să exporte. Ei produc, bunurile le aparțin. Direcțiile care sunt puse acum în discuție ori Estul ori vestul sunt greșite. Producătorii pot să exporte oriunde unde sunt acceptați, unde contabilizează un profit, și unde au parte de o piață stabilă și unde au parte de regulii de joc clare. Ei ar trebui să poată exporta în toate țările. Aceasta este diversificarea pe care o așteptăm în mediul exportatorilor” este de părere analistul economic Viorel Chivriga.

Deschiderea pieței comunitare nu a rezolvat prea mult din problema producătorilor din Republica Moldova generată de sancțiunile rusești. În lipsa utilajelor moderne pentru spălarea, uscarea, sortarea și ambalarea merelor la standarde adecvate, în 2014, pe piața Uniunii Europene au fost exportate doar 1.600 de tone de mere. Această piață însă oferă perspective care, în timp, le-ar putea aduce producătorilor din Republica Moldova venituri mult mai mari decât cea rusă, întrucât este o piață previzibilă, corectă și nu depinde de factori politici.

Acest material a fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea independenței în mediile de comunicare din Moldova”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent în colaborare cu Internews.