Plahotniuc, pentru prima dată în instanță. A promis să facă „lumină în fraudă bancară” și a cerut să fie audiați 160 de martori, relatează Europa Liberă. Oligarhul Vladimir Plahotniuc a fost adus, pe 2 decembrie, din penitenciar la Judecătoria Buiucani, unde este judecat pentru rolul său în furtul unui miliard de dolari din sistemul bancar, în 2014. El s-a declarat nevinovat și a prezentat o listă de circa 160 de martori ai apărării. Escortat în instanță de mascați de la Brigada de Poliție cu Destinație Specială „Fulger”, Plahotniuc a fost asaltat de jurnaliști cu întrebări, însă judecătorii i-au avertizat că „nu sunt la o conferință de presă sau la o emisiune televizată”. În luările sale de cuvânt, Plahotniuc s-a declarat nevinovat și le-a spus judecătorilor că a pregătit o listă de circa 160 de martori, care sunt importanți pentru „a face lumina în frauda bancară”. „Nu cer favoruri, doar să pot să arăt adevărul”, a declarat el. Plahotniuc a povestit că, în penitenciar, a dormit câte două-trei ore pe noapte ca să reușească să-și studieze dosarul, care este examinat într-un ritm „cosmic”, și că, neavând la început o mașină de calcul, a fost nevoit să verifice tranzacțiile în gând: „Nu am calculat în minte atâta în viața mea”, a spus el.

Martorii lui Plahotniuc. Oligarhul solicită audierea a 164 de persoane. Și Ziarul de Gardă relatează de la ședința de judecată de ieri a lui Vladimir Plahotniuc, care a compărut în fața magistraților, după ce „a rugat să nu fie escortat” în instanță pe parcursul a 20 de ședințe, motivând că are nevoie de timp pentru a studia materialele cauzei. Deși, anterior, apărarea lui Vladimir Plahotniuc a propus instanței o listă de 58 de martori, în ședința din 2 decembrie 2025, Vladimir Plahotniuc a declarat că, după cercetarea întrdeului volum, a apărut necesitatea de suplinire a listei de martori declarațiile cărora i-ar demonstra nevinovăția. Astfel, în noua listă de martori ai apărării propusă judecătorilor sunt incluse 164 de persoane, printre care mai mulți învinuiți în cauze disjunse de la marele dosar „Frauda bancară”, printre care, deputații Vladimir Andronachi și Denis Ulanov sau notara Olga Bondarciuc. Procurorul de caz a menționat că cel puțin 15 dintre martorii propuși de apărare sunt cercetați pentru complicitate în furtul miliardului, însă acest lucru nu i-ar putea împiedica să depună depoziții în instanță. În ședința din 2 decembrie a participat și avocatul Fadei Nagacevschi, care, potrivit apărătorilor lui Plahotniuc, va avea rolul de observator „pasiv” al procesului. Nagacevschi a refuzat să spună dacă este remunerat sau nu de Plahotniuc, dar a repetat de mai multe ori că el a fost „invitat, nu contractat”. Nagacevschi a menționat că va comunica observațiile public, dar și partenerilor de dezvoltare care monitorizează cazul. Ziarul de Gardă amintește că în acest dosar Plahotniuc este acuzat că ar fi beneficiat de bani sustrași în mod fraudulos din Banca de Economii, Unibank și Banca Socială, în sumă totală de 39 milioane de dolari și 3 milioane de euro.

Într-un interviu pentru Veridica, regizorul filmului „Plaha”, Igor Cobileanski, spune că nu s-a așteptat ca publicul să rezoneze atât de puternic cu acest serial. „Nu-mi amintesc să se mai fi solidarizat atât de tare audiența, să insiste să recupereze episoadele pierdute și apoi să discute atât de mult fiecare detaliu din film”, spune autorul filmului. Igor Cobileanski a spus că ar fi curios să știe cu ce ochi vede Vladimir Plahotniuc acest film, dar nu crede „că de asta îi arde acum”. „Oricum, nu știu dacă avem în spațiul nostru un personaj mai controversat care pare și carismatic și dacă îl întrece vreo altă figură politică”, a spus regizorul.

Jurnal.md reține declarațiile președintei Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate: Riscurile din partea Federației Ruse nu doar că nu dispar, dar vor crește. Comentând anunțul făcut de fugarul Ilan Șor de la Moscova că nu va mai finanța așa numitele „proiecte sociale”, Maia Sandu a declarat că din păcate acest lucru nu înseamnă că Moscova își schimbă atitudinea în raport cu RM. „Am vrea să avem o relație normală și am vrea să știm că Kremlinul nu se amestecă în treburile noastre interne. Dar, așa cum am văzut în ultimii ani și, inclusiv, din ce am văzut după alegeri, atitudinea Kremlinului nu s-a schimbat și nu este vorba doar de atitudinea Kremlinului în raport cu RM ci și cu multe alte state libere și suverane. Fiind conștienți că riscurile nu doar că nu dispar, dar vor crește, pentru că devin mai complexe măsurile sau metodele prin care se intervine, nu trebuie să ne relaxăm. Dimpotrivă, trebuie să fim și mai vigilenți și mai pregătiți, de aceea am aprobat astăzi acest plan”, a declarat Maia Sandu.

Provocarea cea mare este manipularea informațională și cripto-valuta, titrează Deschide.md. Președinta Maia Sandu a prezentat, după ședința Consiliului Național de Securitate, Planul de consolidare a rezilienței democratice pentru anii 2026-2027, un set amplu de măsuri menite să protejeze statul și procesele electorale de manipulare informațională, atacuri cibernetice și finanțare ilegală. Potrivit șefei statului, planul se axează pe trei direcții majore: reziliența informațională, reziliența cibernetică și combaterea finanțării ilegale. „Reziliența informațională este, probabil, cea mai complicată sarcină a noastră, a tuturor, și la următoarele scrutine amestecul sau impactul cel mai mare în alegeri va fi, sau se va încerca anume prin manipularea informațională, pentru că vedem care sunt tehnologiile noi, vedem care este rolul Inteligenței Artificiale, și cât de mult pot fi folosite aceste tehnologii noi pentru a manipula opinia cetățeanului”, a declarat șefa statului.

Când dronele trec granița, Moldova află prea târziu: Ultimele două incidente cu dronele rusești reaprind discuția despre un sistem de alertă similar RO-Alert din România – relatează RFI Moldova. Republica Moldova se află din ce în ce mai frecvent în fața unui fenomen care pune presiune atât pe securitatea națională, cât și pe viața de zi cu zi a oamenilor: drone folosite în războiul din Ucraina – în special aparate rusești de atac sau modele iraniene Shahed – traversează ilegal spațiul aerian al țării. Pe un fond de vulnerabilitate crescândă, experții avertizează că Moldova nu are încă mijloacele necesare pentru a se proteja de asemenea amenințări. Specialistul în securitate Pavel Horea vorbește chiar despre necesitatea unui sistem de alertare rapidă, similar RO-Alert din România. Iar la nivel european, Chișinăul este sprijinit cu o investiție de 20 de milioane de euro, menită să întărească apărarea aeriană. Este un început, însă până când aceste măsuri vor deveni operaționale, fiecare incident aduce noi semne de întrebare – și noi temeri, scrie RFI. Între teama războiului și lipsa unui scut aerian eficient, Moldova rămâne vulnerabilă. Iar dronele, fie explozive, fie simple momeli, continuă să survoleze un spațiu aerian extrem de fragil.