„Ținând cont că este lipsită de orice substanță cu excepția xenofobiei animalice din spatele acestei decizii, este necesar să le spunem ideologilor că sunt neonaziști”, a reacționat Zaharova, purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe, pe canalul ei de Telegram.

Rezoluția menționează că „Letonia recunoaște acțiunile Rusiei în Ucraina drept un genocid țintit împotriva poporului ucrainean” și cheamă la creșterea susținerii militare, financiare, umanitare și diplomatice pentru Ucraina.

Rusia pretinde că a fost nevoită să-și trimită forțele armate în Ucraina pentru a  „denazifica” o țară despre care susține că este condusă de neonaziști, termen pe care l-a folosit și pentru a-i categorisi pe criticii săi din țările baltice.

Ucraina și Occidentul au respins utilizarea acestui termen de către Rusia drept propagandă menită să justifice un război de cucerire în stil imperialist, comparându-i pe ucraineni cu invadatorii naziști germani din Al Doilea Război Mondial.

„Rusia oferă sprijin și finanțare pentru regimuri și organizații teroriste de mulți ani, direct și indirect, ca cel mai mare furnizor de arme pentru regimul Assad din Siria și ca executant, cum ar fi otrăvirea familiei Skripal sau împușcarea avionului MH-17. În Ucraina, Rusia a ales o tactică similară, crudă, imorală și ilegală, folosind arme și muniții imprecise și interzise la nivel internațional, vizând brutalitatea disproporționată împotriva civililor și a locurilor publice”, se mai arată în comunicatul parlamentului leton. 

Ministrul ucrainean de Externe Dmitro Kuleba a reacționat la scurt timp după votarea rezoluției, notând pe pagina sa de Twitter că Ucraina este recunoscătoare Letoniei și că țara sa „încurajează alte state și organizații să îi urmeze exemplul”. 

Săptămâna trecută Letonia a devenit prima țară europeană care a suspendat acordarea de vize cetățenilor ruși, exceptându-i de la măsură doar pe rușii ce vor să participe în țară la înmormântarea unor rude apropiate.

De asemenea, Letonia a cerut în mod oficial luni Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) să se alăture procedurii ucrainene împotriva Rusiei, notează digi24.

CEDO a anunțat la sfârșitul lui iunie că a înregistrat o cerere interstatală oficială din partea Ucrainei împotriva Rusiei, o procedură destul de rară, menită să constate încălcările drepturilor omului comise de Moscova de la începutul invaziei Ucrainei la 24 februarie.

Cererea Kievului se referă la „acuzațiile guvernului ucrainean privind încălcări masive și flagrante ale drepturilor omului comise de Federația Rusă în operațiunile sale militare pe teritoriul Ucrainei din 24 februarie 2022”, a indicat Curtea, brațul judiciar al Consiliului Europei.

Dacă instanța acceptă cererea autorităților de la Riga, Letoniei i se va acorda statutul de terță parte.