Oamenii de știință au anunțat joi că Marea Pată Roșie se afundă între aproximativ 350 până la 500 de kilometri sub vârfurile norilor de pe Jupiter, constatare la care s-a ajuns pe baza măsurătorilor cu microunde și ale câmpului gravitațional obținute de la Juno.

Datele le oferă oamenilor de știință care studiază cea mai mare planetă din sistemul solar - atât de mare încât 1.000 de Pământuri ar putea încăpea în ea - o imagine tridimensională a atmosferei lui Jupiter.

Planeta, cunoscută drept o gigantă gazoasă, este compusă în principal din hidrogen și heliu, cu urme de alte gaze. Fâșii și câteva furtuni, precum Marea Pată Roșie, domină aspectul colorat al lui Jupiter, a cincea planetă de la Soare, cu diametrul de aproximativ 143.000 de kilometri.

Marea Pată Roșie este o furtună de aproximativ 16.000 de kilometri, care se învolburează în emisfera sudică a lui Jupiter, lăsând să se vadă nori de culoare purpurie care se rotesc în sens invers acelor de ceasornic la viteze mari. Aceasta este una dintre minunile Sistemului Solar și există de secole, însă oamenii de știință nu au reușit până acum să obțină multe informații despre ce anume se află sub suprafața sa.

"Din punct de vedere științific, este surprinzător modul în care furtuna poate să dureze atât de mult și să fie atât de mare", a declarat Scott Bolton de la Southwest Research Institute din Texas, cercetător principal în cadrul misiunii Juno și autorul principal al unuia dintre cele două studii despre Jupiter publicate joi în jurnalul Science.

"Este suficient de lată pentru a înghiți Pământul", a adăugat Marzia Parisi de la Laboratorul de propulsie prin reacție al NASA din California, om de știință în cadrul misiunii Juno și autoare principală a celui de-al doilea studiu.

Un instrument numit radiometru cu microunde le-a permis oamenilor de știință să "privească" sub vârfurile norilor lui Jupiter și să investigheze structura numeroaselor sale furtuni vortex, inclusiv Marea Pată Roșie, observând că acestea există la adâncimi foarte mari în atmosfera lui Jupiter - o profunzime mult mai mare decât era de așteptat.

Mai degrabă decât să fie limitate la zonele superioare ale atmosferei lui Jupiter, rădăcinile Marii Pete Roșii se cufundă în regiunile de dincolo, unde apa condensează și se formează nori - mai jos decât poate ajunge lumina solară.

Datele transmise de Juno au arătat anterior că fluxurile jet din atmosfera lui Jupiter ajung și chiar mai departe în jos, până la adâncimi de aproximativ 3.200 de kilometri.

Ipoteze bazate pe modul în care se comportă atmosfera Pământului, ca și modele produse în ultimele decenii, au dat impresia că Marea Pată Roșie era o furtună relativ superficială, a spus Bolton. "Jupiter acționează într-un asemenea mod misterios încât e ca și cum constatăm aceste lucruri pentru prima dată - pentru că aceasta este prima misiune care a putut să privească în interiorul planetei", a precizat el. "Și avem parte de surprize", a completat cercetătorul.

Jupiter și Pământul sunt lumi foarte diferite, și nu doar în ceea ce privește dimensiunea. Pământul este un loc stâncos. Planetei Jupiter îi lipsește suprafața solidă, deși poate avea un miez interior solid.

Juno orbitează Jupiter din 2016, obținând informații despre atmosfera acestei planete, structura interioară, câmpul magnetic și regiunea din jurul ei. De asemenea, Juno urmează să zboare pe lângă lunile mari ale lui Jupiter, Europa și Io și să exploreze micile inele din jurul planetei.

Forma Marii Pete Roșii s-a modificat de-a lungul timpului și există indicii că dimensiunea ei s-ar putea să se micșoreze. "Este cea mai mare furtună din întregul Sistem Solar. Nu mai există nimic asemănător", a spus Bolton. "Extremele sunt de obicei fascinante, dar creează și o frumusețe incredibilă", a adăugat cercetătorul.