Această revizuire strategică, prima după ieșirea completă a Marii Britanii din Uniunea Europeană și una din cele mai importante de după Războiul Rece, ridică Rusia la rangul de amenințare majoră pentru Regatul Unit și arată o voință de focalizare a intereselor britanice pe zona indo-pacifică.

'Obiectivul principal al acestei revizuiri, cea mai completă de după Războiul Rece, este de a face Regatul Unit mai puternic, mai sigur și mai prosper, în același timp cu apărarea valorilor noastre', a declarat premierul Boris Johnson în fața deputaților.

'Chiar dacă am dori, și nu dorim, Marea Britanie nu ar putea niciodată să se închidă în ea însăși sau să se limiteze la orizontul îngust al unei politici externe regionale', a continuat Johnson.

Premierul britanic a indicat Statele Unite drept principalul său aliat, asigurând totuși Uniunea Europeană de sprijinul său 'de nezdruncinat' după Brexit.

Una din principalele măsuri din documentul de peste 100 de pagini prevede că Marea Britanie ridică de la 180 la 260 - o creștere de circa 45% - plafonul maxim al arsenalului său de focoase nucleare, punând astfel capăt dezarmării treptate puse în practică de la prăbușirea Uniunii Sovietice în urmă cu trei decenii.

Această reorientare controversată, după angajamentul asumat de Londra în 2010 de a reduce acest arsenal până la mijlocul anilor 2020, este justificat în document printr-o 'gamă în creștere de amenințări tehnologic și doctrinare'.

Noua politică a fost criticată în mod deschis de liderul opoziției laburiste, Keir Starmer, care a apreciat că ea distruge complet eforturile politice de oprire a cursei armamentelor nucleare.

'Cine i-a dat acestui guvern dreptul democratic de a nega obligațiile Marii Britanii revenite în virtutea tratatului de neproliferare nucleară?', a întrebat, la rândul său, deputatul naționalist scoțian (SNP) Ian Blackford.

În ce-l privește, grupul Campaign for Nuclear Disarmament (CND) consideră că asistăm la un 'prim pas spre o nouă cursă a armamentelor nucleare' și la o 'provocare imensă pe scena mondială'.

Potrivit ministrului de externe Dominic Raab, intervievat la BBC, este vorba, dimpotrivă, de 'polița ultimă de asigurare împotriva celor mai grave amenințări ale unor state ostile'.

Această revizuire strategică, ce va stabili linia guvernamentală pentru următorul deceniu, intervine într-o perioadă în care Londra încearcă să se repoziționeze, după Brexit, ca o putere majoră pe scena internațională, conform conceptului 'Global Britain'.

Documentul reafirmă rolul NATO drept 'fundament al securității colective' pentru zona euroatlantică și prezintă Rusia lui Vladimir Putin ca fiind 'amenințarea directă cea mai acută împotriva Marii Britanii'.

În schimb, se arată mai nuanțat față de China, descrisă ca un 'concurent sistemic' dată fiind afirmarea sa în creștere pe scena mondială, dar cu care se dorește aprofundarea relațiilor comerciale și a cărei cooperare este considerată indispensabilă în lupta împotriva schimbărilor climatice.

În cuvintele lui Boris Johnson, 'cei care cheamă la un nou război rece cu China sau la izolarea totală a economiei noastre de China (...) greșesc': 'trebuie să găsim un echilibru și să avem o relație lucidă' cu această țară.

După Brexit, Londra își orientează ambițiile internaționale spre regiunea indo-pacifică, o zonă cu o creștere puternică și văzută ca 'esențială' pentru economia și securitatea Marii Britanii. Pe această linie, Londra a cerut în mod oficial în februarie aderarea la acordul de parteneriat transpacific (CPTPP), iar Boris Johnson va efectua la sfârșitul lunii aprilie prima sa vizită majoră în afara țării în acest an.

După ce a anunțat în noiembrie investiții de o amploare inedită în apărare, Marea Britanie își propune și întărirea ripostei sale la atacurile cibernetice ale unor grupări teroriste, infracționale sau ale unor state ostile.