Într-un interviu pentru Radio Chișinău, Gina Necula vorbește despre lucrurile frumoase pe care le-a văzut în regiunea găgăuză, precum tradițiile, mâncarea, dar și despre schimbările pe care și-ar dori să le vadă în acest spațiu – școli prietenoase pentru elevi, oameni pozitivi care să aprecieze mai mult lucrurile bune care se întâmpla în R. Moldova.

A trecut Prutul prima data la începutul anilor 90 când a participat la Podul de Flori, experiență care a rămas vie în amintirea sa.

"Pana atunci spațiul de dincolo era o zona despre care nu știam aproape nimic, era așa un soi de teren deșert, un subiect tabu, nimeni nu ne povestea nici la lecțiile de geografie sau istorie. Se termina harta și pământul undeva acolo (la Prut n.r.). Am mers atunci împreună cu părinții la acest Pod de Flori. Îmi amintesc și acum și mi se face pielea de găină. A fost un fel de descoperire, ciudat, să constat la vârsta aceea ca în stânga Prutului sunt oameni ca și noi și că vorbesc aceeași limbă".

20 de ani mai târziu, profesorul universitar Gina Necula ajungea să aibă o relație foarte apropiată cu omenii din stânga Prutului, predând limba română pe ambele maluri. "În ultimii șapte ani nu doar cariera mea s-a legat de Moldova ci și viața mea, pentru ca toate activitățile pe care le-am făcut aici mi-au adus prieteni deosebiți, prieteni de suflet, încât pot spune ca viața mea este strâns legata de acest spațiu", mărturisește Gina Necula, care predă la Universitatea din Galați cursuri de fonetica, ortografie și sintaxa limbii române.

A ajuns în regiunea găgăuză în 2011, după un curs predat unui grup de profesori de limbă română din regiune.

"Atunci a fost prima mea experiență cu acesta regiune a Moldovei. Și profesorii m-au impresionat pe mine, dar probabil că și eu pe ei, pentru ca după  acea experiență s-au legat prietenii extraordinare. Dintr-o astfel de prietenie s-a născut și ideea unui masterat care să se deruleze în Găgăuzia. Așa încât în anul 2013 aveam deja acreditat și a început să funcționeze un masterat care se numește "Limba Româna, identitate și deschidere culturală” și care se adresează în mod special cadrelor didactice. Din acest masterat s-a născut mai apoi și o revistă, pe care am gândit-o noi ca o oportunitate pentru profesorii din Găgăuzia iar mai apoi și pentru cei din Taraclia de a se exprima în limba română, de a schimba idei și a arăta altor colegi care sunt preocupările lor".

Oamenii care locuiesc în regiunea găgăuză cu care a reușit să interacționeze i-au oferit anumite lecții de viață, recunoaște profesoara Gina Necula.

"Am învățat să nu mai pun etichete. Am încetat de mult să mai judec oamenii după etnie, culoarea pielii, după religie, mai ales că la Galați sunt coordonatorul unui program de studii care se numește "An pregătitor" și unde lucram cu studenți străini din toata lumea. În Găgăuzia am învățat că nu contează dacă e găgăuz, bulgar, rus, ucrainean, român, important este sa fie om, important este sa fie specialist, să își iubească meseria, să își iubească și respecte elevii pentru cei care sunt profesori, sau colegii pentru cei care activează în alte instituții".

În Moldova din stânga Prutului, profesoara Gina Necula a rămas impresionată de tradiții și de diversitatea culinară. Sunt,  însă și lucruri pe care ar vrea să le schimbe,  ca profesorii și școala să fie mai prietenoși cu elevii, oamenii să fie mai toleranți unii în raport cu alții și să aibă o atitudine mai puțin critică și mai pozitivă față de ei înșiși:

"În această zonă, inclusiv a moldovenilor din dreapta Prutului, avem un defect mare acela de a ne critica cu mare pasiune pe noi înșine. De foarte multe ori mi-a fost dat să aud pe stradă, în magazine, în România mai rar, dar mai des aici la dumneavoastră, sintagme precum "noi moldovenii suntem proști". Pot să vă spun că am fost în foarte multe locuri din lumea aceasta și nu am mai auzit un asemenea discurs. De obicei, discursul altor nații este unul motivațional, inclusiv în școli - noi suntem cei mai deștepți, noi suntem cei mai frumoși, noi le putem pe toate pe fața pământului. Trist este ca atunci când suntem profesori și intram la clase cu un asemenea discurs copiii îl însușesc și cred că din cauza unor asemenea discursuri negativiste ajungem sa creștem elevi care nu au motivație pentru nimic".

*

Programele de predare a limbii române pentru profesorii din regiunea găgăuză sunt inițiate în 2011 de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați și sunt susținute financiar de Guvernul României prin Ministerul pentru Romanii de Pretutindeni.