MALURI DE PRUT | Mihai Eminescu, despre politica Rusiei: „Formele s-au schimbat, răul a rămas”. Interviu cu Maria Șleahtițchi (Audio)
-
19 Ianuarie 11:05
Anul 2025 a fost declarat „Anul Mihai Eminescu” în Republica Moldova și România, pentru a marca 175 de ani de la nașterea poetului, simbol al literaturii naționale și universale, cel care a înțeles, a iubit profund și a apărat Basarabia. Mihai Eminescu a fost un simbol al renașterii naționale pentru românii basarabeni, la sfârșitul anilor 1980 ai secolului trecut. Despre actualitatea publicisticii lui Eminescu și relația cu opera eminesciană a vorbit, la Radio Chișinău, directoarea Muzeului Național al Literaturii Române, Maria Șleahtițchi, membră a Uniunii Scriitorilor de pe ambele maluri ale Prutului.
Basarabia și Bucovina au fost două teme obsedante la Eminescu, în jurul cărora a insistat foarte mult și pe care le regăsim atât în creația artistică, cât și în publicistica sa, spune Maria Șleahtițchi, doctor habilitat în filologie, conducătoare de doctorat, specialitatea „Literatura română”, la Universitatea „Alecu Russo”, din Bălți.
„În 1878, în urma războiului ruso-turc de independentă pentru statul român, s-au purtat tratative în privința stabilirii hotarelor noului stat, României moderne. Eminescu pledează atunci în „Timpul” pentru retrocedarea Basarabiei. S-au purtat discuții despre ce va fi returnat României, ce vor ceda rușii - Dobrogea sau Basarabia, Eminescu a pledat foarte mult pentru Basarabia și explica de ce, în articolele sale.
Eminescu a analizat politica Rusiei începând cu secolul al XVIII-lea. Are un articol în publicistica sa, cu acest nume, în care arată treptele, pașii și cum procedează rușii ca să corupă și să fure sufletele popoarelor pe care le cuceresc, care mai apoi li se închină. El vorbea despre o anumită strategie. Acest „ruskii mir” despre care vorbim în ultimii ani și pe care îl vedeam în atâtea state, este ceea ce făcea Rusia în sec. al XVIII-lea. S-au schimbat, poate, formele, răul a rămas, ca să-l citez, tot pe Eminescu”.
Soarta spațiului dintre Prut și Nistru este dictată de așezarea acestuia la confluența dintre imperii și interese geopolitice, care continuă de secole, subliniază Maria Sleahtițchi:
„Cu părere de rău, noi nu cunoaștem suficient de bine istoria, istoria partidelor, istoria geopolitică, să fim atenți la istoria popoarelor din jurul spațiului românesc, să înțelegem ce s-a întâmplat aici și că noi nu vom pleca nicăieri. Iar această zonă, în care suntem așezați de Dumnezeu, mereu a fost disputată, aici mereu au fost interese geopolitice între imperii și s-a tras o bucățică, când într-o parte, când în cealaltă. Așa și stăm pe două maluri de Prut, două state românești - în urma acestor jocuri politice, interese care se pare că nu au și nu vor avea sfârșit vreodată. Trebuie să fim înțelepți și să facem politica care ar menține întreagă națiunea română și care ar ajuta-o să se dezvolte”.
