Maia Sandu, lidera proiectului politic Partidul Acțiune și Solidaritate, se clasează pe primul loc. Aceasta este urmată de Andrei Năstase, președintele Partidului Platforma DA, iar pe locul trei se află Igor Dodon, liderul Partidului Socialiștilor. Topul a fost realizat de Institutul de Analiză și Consultanță Politică „Politicon”, transmite IPN.

Experții Politicon comentează că acest denotă necesitatea de schimbare pe care o așteaptă societatea moldovenească, iar experții prin evaluările lor prefațează această schimbare. Spre deosebire de alți ani, când locurile fruntașe erau ocupate de reprezentanții guvernării, actualul top este dominat de exponenții opoziției politice.

În topul celor mai influenți politicieni, pe locul 4 este președintele Parlamentului, Andrian Candu, acest fiind urmat de președintele Partidului Politic Partidul Nostr”, Renato Usatîi, iar pe locul 6 se clasează șeful statului, Nicolae Timofti. Pe locul 7 se clasează ex-premierul Ion Sturza, iar pe locul 8 este prim-vicepreședintele Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc. Prim-ministrul Pavel Filip este pe locul 9, iar topul este încheiat de președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase.

Politicon menționează că top 10 partide relevă aceeași necesitate de schimbare pe care o așteaptă societatea moldovenească. Primul loc este ocupat de PDM. Următoarele trei locuri sunt ocupate de principale partide protestatare din ultimele luni – PPPDA, PSRM și PPPN. Al 5-lea se clasează alt partid al guvernării – PL. Locurile 6, 7 și 8 sunt ocupate de trei partide parlamentare – PLDM, PCRM și PPEM. Experții subliniază că liberal-democrații și comuniștii, după perioadele de glorie a guvernării, sunt în cădere liberă, trecând prin momente dificile.

Încheie topul PNL și Partidul „Casa Noastră – Moldova”. Politicon menționează că național-liberalii sunt ocupanții tradițional ai părții inferioare a topului, în special în contextul ascensiunii mișcării unioniste în Republica Moldova. Intrarea pentru prima dată a Partidului „Casa Noastră – Moldova” în top poate fi explicată prin rezonanța publică pe care îl are dosarul politic al așa-numitului grup Petrenco.