Proiectele au fost transmise și Comisiei de la Veneția pentru evaluare și exprimare a unui punct de vedere, scrie Bizlaw.md.

Potrivit SIS, principalele cauze care au condiționat necesitatea revizuirii legislației în domeniu sunt schimbarea radicală a mediului de securitate atât la nivel național, cât și regional, cadrul normativ actual depășit de timp și care nu mai răspunde la amenințările fără precedent la care este supus statul, precum și necesitatea modernizării Serviciului.

Modificările propuse prevăd detalierea atribuțiilor SIS pentru o mai bună delimitare a activităților ce țin de competența instituției de cele ale altor organe ale statului, precum și eficientizarea și realizarea în condiții optime a misiunilor Serviciului.

SIS menționează că proiectul de lege privind activitatea contrainformativă și activitatea informativă externă este unul inovativ, și are drept scop ajustarea activității Serviciului la dinamica riscurilor și amenințărilor cu impact asupra securității naționale.

Actualmente nu există un act legislativ distinct care să reglementeze desfășurarea activității contrainformative și activității informative externe, cu scopul de a preveni riscurilor la adresa securității țării.

La fel, SIS propune crearea unor mecanisme suplimentare de control asupra activității SIS ce vor oferi garanții complementare în vederea respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului în cadrul realizării activității de informații și contrainformații. Printre acestea se regăsește obligația de informare a persoanei în privința căreia anterior au fost realizate măsuri contrainformative.

Actul normative mai prevede instituirea mandatului judecătoresc, care reprezintă autorizarea, de către instanța de judecată, de a efectua măsuri contrainformative. Astfel, va fi asigurat controlul judiciar al activității SIS.

Proiectele de acte normative sunt orientate spre ajustarea legislației în domeniu la acquis-ului comunitar european și oferirea de noi instrumente pentru a diminua probabilitatea de materializare a riscurilor la adresa securității naționale. Acestea vor permite consolidarea și intensificarea controlului statului și societății asupra activității Serviciului și excluderea posibilităților de abuz, susțin autorii.