Parlamentul urmează să discute vineri, 2 iunie, două proiecte de legi propuse de Adunarea Populară (Legislativul) a Găgăuziei. Acestea au fost elaborate de un grup comun de lucru format din deputați de la Chișinău și de la Comrat.

Conform propunerii de modificare a Legii privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, localitățile din Găgăuzia nu vor mai fi împărțite în unități de nivelul unu și doi ca cele din restul teritoriului țării, ci vor avea un nivel special de administrare prevăzut de o normă distinctă.

Deputatul socialist Vladimir Țurcan susține că este vorba de modificări mai mult tehnice, care au drept scopul de a pune în concordanță legislația cu legea privind statutul juridic special al Găgăuziei. În opinia sa, adoptarea acestor proiecte va contribui la sporirea încrederii între Chișinău și Comrat.

Regiunea găgăuză din Sudul Republicii Moldova a obținut calitatea de unitate teritorială autonomă cu un statut special în Constituția din 1994, după ce la începutul anilor 90 ai secolului trecut au existat tentative de autoproclamare și mișcări secesioniste. În același an, Parlamentul a votat Legea privind statutul juridic special al autonomiei, care prevede, printre altele, că „în cazul schimbării statutului Republicii Moldova ca stat independent, poporul Găgăuziei are dreptul la autodeterminare externă”.

În regiunea găgăuză, care ocupă aproximativ 5,5% din teritoriul Republicii Moldova, locuiesc aproximativ 150 de mii de persoane, dintre care peste 80% sunt găgăuzi, ceea ce reprezintă mai puțin de 5% din totalul populației țării. Găgăzia are propriul organ legislativ – Adunarea Populară și un executiv, condus de un bașcan.