Lituania, Polonia și Letonia, state de frontieră ale UE, au raportat o creștere a numărului de migranți, mulți din Irak și Afganistan, care încearcă să treacă frontierele lor dinspre Belarus.

Președintele belarus Aleksandr Lukașenko a declarat că nu va mai primi înapoi migranți după ce UE a impus sancțiuni ca urmare a alegerilor prezidențiale contestate de anul trecut și represaliile care le-au urmat împotriva protestatarilor și disidenților.

"Trebuie să trimitem un semnal foarte clar nu doar către Belarus, ci către fiecare dictator care ar dori să folosească un astfel de instrument împotriva UE sau a unuia dintre membrii săi, că el nu doar va eșua, ci va primi și o ripostă", a spus Landsbergis într-o conferință de presă din orașul de frontieră Medininkai. "Sancțiunile sunt o astfel de ripostă a noastră", a subliniat el.

Gabrielius Landsbergis a adăugat că executivul său a prezentat Serviciului European de Acțiune Externă al UE o listă cu cetățeni și companii din Belarus pe care îi consideră responsabili pentru creșterea numărului sosirilor de migranți.

Ministrul afacerilor externe austriac Alexander Schallenberg și-a exprimat susținerea pentru propunerea Lituaniei, subliniind, în aceeași conferință de presă, că "cei responsabili trebuie să se confrunte cu sancțiuni ferme".

Guvernul lituanian a anunțat luni că va finaliza până în septembrie 2022 construcția unui gard de sârmă ghimpată lung de 508 kilometri la frontiera sa cu Belarus, la un cost de până la 152 de milioane de euro.

Oficiali din Polonia și Letonia au pledat de asemenea pentru construirea unor împrejmuiri similare de-a lungul frontierelor lor cu fosta republică sovietică.

Bruxellesul estimează că acest aflux de migranți este dirijat în mod deliberat de Minsk, ca represalii la sancțiunile europene, iar Polonia îl califică drept "atac hibrid" împotriva UE. 

Sursa: Agerpres