Lucrările la această secțiune de 110 km ar urma să se încheie în aprilie.

Peste 4.100 de migranți, în mare parte din Orientul Mijlociu și Asia, au intrat în Lituania în acest an, ceea ce a dus la o dispută între Uniunea Europeană și Belarus.

UE îl acuză pe președintele belarus Aleksandr Lukașenko de faptul că permite trecerea migranților pentru ca aceștia să ajungă la granița cu blocul comunitar, ca răspuns la sancțiunile impuse Minskului în urma reprimării opoziției politice.

Guvernul lituanian a precizat că a alocat lucrările de construire a acestei prime secțiuni a gardului de la frontieră companiei de stat EPSO-G, specializată în rețele de fire electrice și de gaz, la un cost de 36 de milioane de euro.

Gardul va avea sârmă ghimpată deasupra și o înălțime de 4 metri, a spus un purtător de cuvânt al EPSO-G. Alte șase role de sârmă ghimpată vor fi amplasate în formă de piramidă între graniță și gard.

Restul de 400 de km din preconizatul gard vor fi finalizați până în septembrie 2022. În zonele unde se află râuri și lacuri nu va fi instalat gard. Granița se întinde pe 670 de km.

Lituania, Polonia și Letonia se confruntă cu un val de migranți din Orientul Mijlociu la frontierele lor cu Belarus. Prin urmare, toate cele trei țări au declarat stare de urgență, pentru a putea să controleze mai bine frontiera.

Ministrul lituanian al Apărării, Arvydas Anusauskas, a acuzat luni Rusia că a creat această criză împreună cu Belarus.

"Suntem convinși că, de la început, Belarusul și-a coordonat acțiunile cu Rusia", a declarat el presei la baza militară Ainazi din Letonia, după întâlniri cu omologii săi din celelalte țări baltice și Polonia.

Sursa: Agerpres