Acest bărbat cu deficiențe de auz s-a lovit de zidul nepăsării autorităților. În absența unui ajutor, astfel de persoane ajung să renunțe la rezolvarea problemelor. Inițiatorul proiectului de lege spune că introducerea unei secții de limbaj al semnelor la Facultatea de Litere ar putea fi o soluție pentru ca tot mai multă lume să se specializeze în limbajul mimico-gestual, scrie Digi24.

„În momentul în care noi, ca stat, vom recunoaște limbajul mimico-gestual ca limba oficială, în acel moment instituțiile statului vor trebui să-i ajute pe acești oameni punându-le la dispoziție interpreți”, afirmă Adriana Săftoiu, deputat PNL.

„În România, peste 24.700 de persoane sunt încadrate în grad accentuat de handicap și folosesc limbajul mimico-gestual. Dintre acestea, 21.100 sunt adulți, iar peste 1.600 sunt copii”, relatează Ana-Maria Tuică, jurnalistă Digi24.

„În comunicarea publică cu siguranță este o obligație foarte clară pentru că vizează dreptul la acces la informații de interes public”, spune Csaba Asztalos, președintele CNCD.

„Persoanele surde nu știu cu cine să voteze, la fel la spital, sunt probleme de comunicare între pacient și doctor”, afirmă Mihail Grecu, președintele Asociației Surzilor din România.

La noi, doar 136 de persoane din cele peste 500 care au învățat limbajul mimico-gestual sunt autorizate să lucreze într-o instituție publică. Ministerul Muncii și cel al Educației Naționale, în colaborare cu Asociația Surzilor sunt cele care autorizează certificatele de interpret. Acest pas este esențial. Legea prevede că numai interpreții autorizați pot lucra în instituțiile statului.