Comisia Europeană, Executivul comunitar, urmează să dea publicității, în luna iulie, un set de propuneri în domeniul politicilor climatice, inclusiv reforma pieței certificatelor de poluare și norme mai stricte privind emisiile de CO2 ale autoturismelor. Toate aceste propuneri trebuie să fie aprobate de cele 27 de state membre UE.

Liderii UE vor discuta marți despre modul în care pot fi îndeplinite noile obiective convenite luna trecută la nivelul UE, vizând reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990. Precedenta țintă era de 40%. Aceste discuții vor semnala care sunt modificările pe care guvernele UE ar putea să le accepte pentru atingerea noilor obiective.

Potrivit unui proiect de document consultat de Reuters, liderii UE vor cere Comisiei să mențină sistemul actual de stabilire a obiectivelor naționale de reducere a emisiilor în funcție de indicatorul Produs Inter Brut per capita.

Oficialii din mai multe țări au declarat că vor sprijini acest lucru. "Este o propunere pe care o putem accepta", a declarat un oficial dintr-o țară bogată, care a dorit să își păstreze anonimatul. La rândul său. un oficial polonez a spus că "o abordare diferită ar însemna că pentru atingerea noilor obiective mai ambițioase ar fi fost nevoie de o povară mai mare pe statele membre mai sărace".

Așa-numitul Regulament privind partajarea efortului stabilește pentru fiecare stat membru UE un obiectiv de reducere a emisiilor până în 2030 pentru sectoarele care nu intră în domeniul de aplicare al schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) pentru perioada 2021-2030. Aceste sectoare, printre care se numără transportul rutier și încălzirea clădirilor, sunt responsabile pentru 60% din emisiile totale ale UE.

Obiectivele naționale sunt bazate pe PIB-ul per capita al unei țări, ceea ce înseamnă că statele mai sărace au de îndeplinit obiective mai modeste. În timp ce Suedia și Luxemburg trebuie să își reducă emisiile cu 40% până în 2030, Bulgariei i se cere pur și simplu să nu își majoreze emisiile.

Obiectivele naționale au nevoie însă de un upgrade pentru ca noul obiectiv mai ambițios al UE în domeniul reducerii emisiilor poluante să poată fi atins. Însă acesta este un subiect sensibil pentru țările din Europa Centrală și de Est care sunt îngrijorate de impactul economic al unor obiective mai ambițioase în domeniul mediului înconjurător.

Tot marți, liderii UE vor discuta și aspectele legate de finanțare. În documentele consultate de Reuters se precizează că Executivul comunitar trebuie să realizeze "un examen amănunțit" al efectelor economice și sociale ale propunerilor sale climatice, ceea ce reflectă îngrijorările anumitor state că noile obiective îi vor afecta pe cei mai săraci.

Oficialii din mai multe țări au spus că sunt îngrijorați de posibilitatea ca planul Comisiei de a impune costuri de CO2 pentru sectoarele transport și încălzire ar putea afecta comunitățile cu venituri reduse, dacă nota lor de plată cu combustibilii va crește fără a le fi oferită o anumită compensație.

O mare injecție de bani pentru a putea atinge obiectivele de mediu ar urma să vină de la fondul UE de relansare în valoare de 750 miliarde de euro, însă unii lideri ar urma să ceară garanți că și alt fonduri vor fi majorate.

Polonia și Cehia vor ca o parte mai mare din fondul UE de modernizare, respectiv miliardele de euro care se adună de pe urma vânzării certificatelor de poluare, să fie acordată țărilor sărace pentru investiții în energii verzi.

Însă unele state membre vor să evite discuțiile detaliate cu privire la acest fond și alte politici climatice, până când Comisia nu va dezvălui, în luna iulie, propunerile sale concrete cu privire la politicile climatice.