Manifestanții au ars cauciucuri și tomberoane, la câteva zile după ce lira libaneză a scăzut la niveluri minime, scrie DIGI24.

Oamenii nu au putut merge la muncă, iar mai multe școli au suspendat cursurile pentru ca elevii să nu fie puși în pericol. 

Criza economică din Liban, care a izbucnit în 2019, a dus peste trei sferturi din populație în sărăcie, iar moneda locală a scăzut cu peste 90 la sută.

Guvernul condus Najib Mikati, numit în septembrie, a înregistrat mult mai puține progrese, după mai bine de un an de blocaj politic care a agravat criza. Libanul nu avea un guvern cu atribuții depline de la demisia cabinetului lui Hassan Diab, la câteva zile după explozia devastatoare din portul Beirut, înregistrată pe 4 august 2020 și soldată cu peste 200 de morți și avarierea unor cartiere întregi ale capitalei libaneze. 

De atunci, criza economică prin care trece țara începând din vara lui 2019 s-a agravat continuu, Banca Mondială catalogând-o drept una din cele mai grave crize din lume din 1850 încoace, scria ABC News. 

Cu o inflație galopantă și concedieri masive, 78% din populația libaneză trăiește astăzi sub amenințarea sărăciei, potrivit ONU. Căderea liberă a monedei locale, restricțiile bancare inedite, eliminarea progresivă a subvențiilor, cât și penuria de carburant și medicamente au făcut ca Libanul să intre într-o criză fără precedent în ultimele luni, ajungându-se la întreruperea furnizării curentului electric chiar și 22 de ore pe zi.

Subvențiile au fost reduse pentru aproape toate bunurile, inclusiv combustibil și medicamente, iar prețurile la produsele de bază și la asistență medicală au crescut.

Guvernul s-a concentrat pe relansarea discuțiilor cu Fondul Monetar Internațional, necesare pentru deblocarea ajutorului extern. Nu s-a ajuns însă la un acord privind cifrele financiare vitale, o cerință pentru începerea negocierilor.