Leul nu s-a depreciat pentru că au fost anumite intervenții ale Băncii Naționale și piața s-a stabilizat. După care, chiar s-a apreciat cu 3,5% față de începutul anului.



Expertul economic Veaceslav Ioniță a declarat pentru IPN că leul este mai puternic față de valute care pentru Moldova sunt critice: hrivna ucraineană și lira turcească. „Cele mai multe mărfuri de larg consum și mărfuri agricole pe care noi le consumăm vin din aceste două țări. Leul moldovenesc este cu 13% mai puternic decât hrivna ucraineană și decât lira turcească. Asta înseamnă că mărfurile din Turcia și din Ucraina în prezent, doar pe fonul cursului valutar, sunt cu 13% mai ieftine decât mărfurile moldovenești”, a explicat economistul.

Veaceslav Ioniță spune că, pe de o parte, cetățenii moldoveni au de câștigat, pentru că produsele de import nu au prețuri mari. Pe de altă parte, producătorul autohton are de pierdut, pentru că piața este inundată de produse din cele două țări.

Leul s-a întărit în contextul crizei pandemice deoarece a scăzut cererea de valută, menționează Veaceslav Ioniță. Cetățenii în perioada pandemică au vândut puțină valută, fiind cele mai mici vânzări din ultimii zece ani. Și cererea de valută din partea cetățenilor a fost la un nivel scăzut. Cetățenii nu au cumpărat valută pentru că, de regulă, cu valută sunt procurate apartamentele și automobilele. Ambele tipuri de bunuri s-au vândut cu circa 40% mai puțin în perioada pandemică. A scăzut și cererea de valută din partea agenților economici, pe motiv că a scăzut importul de bunuri cu circa 400 de milioane de dolari. Anume pentru import au nevoie agenții economici de valută.

Totodată, menționează expertul, oferta de valută a fost mare. Au venit și banii din partea FMI – 234 de milioane de dolari, care au intrat pe conturile Băncii Naționale, iar BNM nu a avut nevoie în această perioadă de criză să intervină pe piața valutară sau a intervenit minor. În timp ce cererea de valută era mică, iar banii de la FMI s-au dus în conturi, în prezent, rezervele valutare ale BNM au atins maxima istorică dintotdeauna, de trei miliarde și 200 de milioane de dolari.

Veaceslav Ioniță mai spune că, din martie până acum, au crescut remitențe pe canale oficiale. „La noi cetățenii primesc pe an un miliard și 200 de milioane de dolari oficial și vând două miliarde și o sută. Întrebarea de unde apar 900 de milioane de dolari. Ele vin pe canale neoficiale”. Astfel, în luna martie, aprilie și parțial în luna mai, cetățenii moldoveni practic nu au călătorit și nu au avut cum să aducă acasă bani, mijloc neoficial de transmitere a remitențelor. Și atunci, unele persoane au fost nevoite ca o parte mică din bani să o transfere oficial. „De aceea, în realitate remitențele au scăzut, dar cele oficiale au crescut. Au crescut din contul celor neoficiale. Dacă se combat cifrele, remitențele oricum au scăzut”, a explicat expertul.



Și economistul Alexandru Fala, director de program la Centrul Analitic „Expert Grup”, a declarat pentru IPN că leul moldovenesc are o evoluție stabilă, chiar pe alocuri cu o anumită apreciere. Dacă la începutul pandemiei se putea observa o anumită depreciere, odată cu trecerea timpului piața s-a echilibrat și pe viitor nu ar trebui să existe mari fluctuații, în opinia sa.

„Noi am avut o scădere bruscă, care s-a produs într-un termen foarte scurt, a veniturilor și, evident, practic concomitent, a fost o scădere a importurilor, pentru că au fost acele acțiuni de blocare a acțiunilor economice la nivel mondial. Aceste două fenomene au fost concomitente”, a explicat Alexandru Fala.

Fluctuația pe piață a fost depășită prin anumite intervenții din partea Băncii Naționale. „Cred că în timpul apropiat se va păstra această situație. Avem o situație foarte clamă pe piața valutară”, a remarcat expertul. În opinia sa, scăderile de remitențe nu au fost atât de mari ca să influențeze negativ poziția leului moldovenesc.

Expertul crede că leul va avea o evoluție relativ stabilă și nu exclude o ușoară apreciere a acestuia, în contextul în care Moldova ar putea beneficia de influxurile de valută, precum ajutorul financiar din partea UE sau credite FMI, ceea ce ar contribui la consolidarea poziției leului. Dacă însă statul se va împrumuta pe intern și-și va mări consumul din contul bunurilor importate, leul se va deprecia. „Acești doi factori se vor compensa reciproc, de aceea cred că pe termen scurt evoluția pieței va fi stabilă, probabil cu anumite fluctuații, dar care vor fi controlabile”, a mai spus Alexandru Fala.

Sabina Rebeja, IPN