Într-o conferință de presă la IPN, Florin Gîscă, unul dintre autorii studiului, a declarat că o predilecție mai mare pentru întrunirile online o are generația tânără, care este mai adaptată la toate instrumentele digitale de comunicare. În următorii ani este estimată o creștere a numărului de organizatori care vor da preferință întrunirile online, datorită avantajelor pe care le oferă acestea. Având în vedere că este un mediu total nou de exercitare a dreptului la libera întrunire, apar întrebări dacă legislația oferă sau nu oferă suficientă protecție pentru exercitarea acestui drept.

Un alt autor, Alexandru Postica, a precizat că legislația Republicii Moldova nu împiedică desfășurarea întrunirilor online, dar nici nu oferă protecție suficientă pentru participanții la astfel de întruniri. Luând în considerație că reglementările și rezoluțiile structurilor internaționale converg spre protejarea libertății de întrunire în spațiul online, experții Promo-LEX recomandă instituțiilor de stat să își adapteze instrumentele și actele normative în așa mod încât să asigure un beneficiu tuturor persoanelor care intenționează să desfășoare întruniri online.

Autorii studiului mai precizează că, atunci când vine vorba despre mediul online, ar trebui să ne ghidăm de prevederea care stabilește locul desfășurării întrunirii. Această prevedere însă se pare că este depășită; legiuitorul a stabilit că întrunirile se pot desfășura în orice loc deschis publicului în afara clădirilor sau în afara altor spații închise accesului liber. Noua interpretare a prevederilor art. 21 al Convenției internaționale cu privire la drepturile civile și politice menționează că statul trebuie să protejeze întrunirile oriunde s-ar desfășura ele: în exteriorul clădirilor, în interiorul clădirilor și online, în public sau în spații private ori în combinarea acestora. Prin urmare, orice organizator ar fi în drept să pretindă protecția întrunirii pe care o planifică în oricare din ipostazele menționate.