Mai întâi, proiectul nu arată cum vor proceda achizitorii de producție de fitotehnie și horticultură, care au sursa de venit denumită „AGRAC”, consideră specialistul. Până acum, plafonul rulajelor era de 1 200 000 lei (indiferent - numerar sau transfer), iar noua legea impune un plafon de rulaje în numerar de 12 ori mai mic - de 100 000 de lei. Bunăoară, pentru achizitorii miezului de nucă suma de 100 000 de lei echivalează cu puțin mai mult de o tonă pe an, în timp ce fiecare din ei colectează și vinde cu bani lichizi aproximativ 15 tone de producție.

Potrivit lui, cauza utilizării cash-lui este, în primul rând, că tranzacțiile au loc în piețele din sate, unde subiectul viramentelor bancare e ceva abstract. Cel mai probabil, achizitorii vor fi siliți să apeleze la ghișeele băncilor - pentru că nu orice bancomat va putea elibera suma necesară (120 000 - 150 000 de lei lunar – pe parcursul activității sezoniere de 5-6 luni în an). Băncile, la rândul său, au regulile lor: rezervarea sumei cu 2 zile înainte, cu aplicarea comisionului de 1%, până la 200 de lei per extracție. În cazul extragerii din bancomate va fi nevoie de vizitat minimum 2 bancomate, dat fiind faptul că nu fiecare unitate poate oferi sume mari, mai ales în raioane. Astfel, se poate intui că nici băncile nu sunt gata să lucreze pe nou, iar aplicarea legii cel mai probabil va inhiba domeniul de achiziții și comercializări de produse de fitotehnie și horticultură în Republica Moldova, concluzionează Iurie Rija.

În schimb, e salutabil efortul de fixare a trasabilității economice, consideră specialistul. Dar și aici cu anumite piedici. În actuala expunere, reiese că furnizorii vor avea posibilitatea să vândă produse în valoare de doar 100 000 de lei anual, o sumă considerabil mai mică față de volumele obișnuite, iar orice vânzare care depășește limita data va deveni ilegală. Situația poate avea un impact devastator asupra întregului lanț de producție și distribuție, afectând și mai profund economia locală și intrarea de valută în țară.

Iurie Rija spune că altă problemă e că în mediul rural sunt amplasate prea puține bancomate, jumătate din ele se află la Chișinău. Din cele 1 160 de bancomate în republică, doar 111 se află în sate, ce echivalează cu doar 10%, ceea ce înseamnă că oamenii vor fi nevoiți să facă drumuri, cheltuieli nejustificate de bani și timp.

„Să aruncăm o privire și la comisioanele percepute băncii de la persoanele juridice. Chiar dacă ultimii doi ani au fost complicați pentru agricultură și majoritatea agenților economici au supraviețuit cu greu, la limitele pragului rentabilității, sectorul bancar a înregistrat profituri record - de 3,6 mlrd. lei în 2022, ce e mai mult cu 58,6% comparativ cu 2021, și de 4,1 mlrd. lei în 2023, sau cu 12% mai mult ca în 2022”, exemplifică Iurie Rija.

Potrivit lui, din această lege va avea de pierdut nu doar agentul economic din agricultură. Comisioanele vor fi incluse în costul materiei prime, adică vor fi calculate din suma achitată fermierului, care este cel mai fragil și vulnerabil în acest lanț complex.

„Cu titlu de concluzie, proiectul de lege necesită o analiză mai atentă a impactului asupra diferitelor sectoare ale economiei moldovenești, în special agricultură. Înainte de a adopta astfel de măsuri restrictive, este de o importanță crucială să se identifice soluții echilibrate care să asigure atât transparența tranzacțiilor, cât și susținerea mediului de afaceri și a categoriilor vulnerabile ale populației. În acest sens, ar fi bine de implementat măsuri de stimulare a plăților prin transfer, dar nu reglementări de restricționare”, afirmă directorului Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”, Iurie Rija.

Recent, la Parlament au avut loc Consultările publice cu privire la proiectul de lege, care restricționează decontările în numerar.