Serghei Pușcuța a menționat că deja în luna aprilie s-au resimțit din plin efectele bugetare ale pandemiei COVID-19. În acea perioadă veniturile medii au scăzut cu circa 30% față de aprilie 2019. În luna mai, situația se mai ameliorase, iar scăderile la venituri ajunseseră la 15%, comparativ cu mai 2019. În iunie, la buget a fost înregistrat un plus, dar în august veniturile au fost similare cu cele din august 2019.

Ministrul finanțelor a precizat că, în contextul pandemiei, cheltuielile au crescut brusc – pentru sistemul de sănătate, pentru educație, asistență socială, precum și în agricultură, din cauza secetei.

Potrivit lui, din start la elaborarea bugetului pentru anul 2020 s-a luat în calcul o creșterea macroeconomică de 3,8% a Produsului Intern Brut. Însă în perioada lunilor iulie-aprilie bugetul a fost rectificat în minus, fiind recalculată o descreștere a PIB de 4,5%. „Trimestrul doi al anului curent s-a soldat cu o descreștere economică nominală de -14% a PIB, iar pe primul semestru, chiar ținând cont de corectările sezoniere, avem o descreștere a PIB de -7,1%. Observăm că descreșterea PIB este și mai profundă decât cea care a fost reflectată în rectificările din aprilie și iulie a legii bugetare”, explică Serghei Pușcuța.

Potrivit lui, pe acest fundal a crescut brusc deficitul bugetar, ajungând la 16 miliarde de lei și astfel de situații sunt în multe state, lovite de criză. Ministrul a menționat că rămâne de făcut față unui deficit destul de mare și, începând cu luna octombrie, deficitul va fi mult mai pronunțat, pentru că în fiecare în an, în această perioadă, încep cele mai mari cheltuieli din buget. Chiar și așa, spune ministrul, există siguranța că toate plățile vor fi efectuate în timp util.

Referindu-se la proiectul bugetului de stat pentru anul 2021, Serghei Pușcuța a precizat că, în prezent, Ministerul colectează informațiilor și propunerile de la subdiviziunile de stat, acestea urmau să fie prezentate până pe 19 octombrie, însă acest termen a fost prelungit până pe 25 octombrie. Ulterior, timp de două săptămâni, Ministerul le va structura și va recurge la discuții bilaterale cu fiecare structură în parte pentru a decide care din cheltuieli sunt prioritare și care pot fi optimizate. În a doua jumătate a lunii noiembrie, documentul urmează să fie aprobată, cel puțin de Guvern.

La rândul său, Dorel Noroc, secretar de stat la Ministerului Finanțelor, a prezentat principalele măsuri de politică fiscală și vamală pentru anul 2021. Acesta s-a referit la scutirile acordate persoanelor fizice, uniformizarea cotelor impozitelor pe venit, regimul fiscal al dividendelor distribuite persoanelor juridice, regimul fiscal și social al profesiilor juridice, diminuarea numerarului în economie, posibilitatea includerii taxei rutiere în cota accizei aferentă produselor petroliere și altele.