Democratul de 79 de ani, care a promis în cursul campaniei sale să lupte pentru "sufletul Americii", va lua cuvântul la orele 14.00 GMT în impunătoarea Sală a Statuilor din clădirea Capitoliului, sediul Congresului SUA, în compania vicepreședintei Kamala Harris.

În același cadru solemn, în urmă cu un an, Statele Unite și lumea întreagă, uluite, i-au văzut defilând pe partizanii lui Donald Trump. Cu miile, ei au luat cu asalt venerabila clădire în încercarea de a-i împiedica pe parlamentari să certifice victoria lui Joe Biden în alegeri.

Actualul președinte va vorbi fără menajamente: în discursul său, va dori să sublinieze "responsabilitatea deosebită a președintelui Trump în haos", a făcut cunoscut miercuri purtătoarea sa de cuvânt, Jen Psaki.

Joe Biden "vede 6 ianuarie ca pe o încoronare tragică a ceea ce i-au făcut acestei țări patru ani de președinție Trump", a afirmat ea, rupând cu linia mai prudentă de până acum a Casei Albe, care a evitat chiar să menționeze numele fostului președinte.

De partea republicană, strategia pare să fie de a păstra un profil discret.

Șeful conservatorilor din Senat, Mitch McConnell, va merge la funeralii în sudul țării, departe de comemorările de la Washington.

Însuși Donald Trump și-a anulat conferința de presă pe care plănuise să o organizeze la reședința sa luxoasă din Florida.

Omul de afaceri republican, care de obicei nu se sfiește de la orice exces, a simțit poate că a vorbi în această zi ar fi o provocare prea mare?

Sau a dat înapoi, în contextul în care o anchetă parlamentară asupra instigatorilor violenței de la 6 ianuarie 2021 se apropie tot mai mult de cercul colaboratorilor săi apropiați?

Dar fostul președinte nu și-a temperat afirmațiile în niciun fel. El a calificat din nou marți drept "crimă a secolului" frauda care, în opinia sa, dar fără a aduce vreo dovadă, a afectat alegerile prezidențiale din 2020.

Și această teorie a prins, cu mult dincolo de mulțimea dezlănțuită de la 6 ianuarie 2021. Un sondaj recent realizat de site-ul de informații Axios estimează că doar 55% dintre americani cred că democratul, care l-a devansat pe Donald Trump cu șapte milioane de voturi, a fost ales în regulă.

"Marea noastră națiune se clatină în prezent pe marginea unei prăpastii din ce în ce mai adânci. Fără acțiuni imediate, riscăm serios să trăim o confruntare civilă și să pierdem democrația noastră prețioasă", s-a alarmat fostul președinte Jimmy Carter, devenit o autoritate morală pentru mulți americani, într-o articol de opinie publicat de New York Times.

Acestei națiuni profund divizate, Joe Biden dorește să îi propună o cale de întărire a democrației americane. Președintele încearcă în special să revigoreze legislația privind accesul minorităților la dreptul de vot.

De altfel, Joe Biden va vizita marți statul sudist Georgia, simbol al luptelor din trecut și din prezent pentru drepturi civile, pentru a denunța "încercările perverse de a-i lipsi pe cetățenii cinstiți de libertățile lor fundamentale", a făcut cunoscut Casa Albă.

Dar, în fața statelor conservatoare din Sud care înmulțesc numărul de legi ce fac dificil accesul la urne pentru afro-americani, marja de manevră a lui Joe Biden este limitată.

Nu numai că democrații dețin la limită controlul asupra Congresului, dar și creditul politic al președintelui, după un an la Casa Albă, s-a topit.

Acest lucru este cauzat de un cumul de factori: oboseala imensă în fața unui nou val de pandemie de COVID-19, o creștere a inflației și amintirea unei retrageri haotice din Afganistan.

Potrivit site-ului FiveThirtyEight, care compilează sondaje, puțin peste 43% dintre americani au încredere în el pentru a conduce cea mai mare putere a lumii, încheie AFP.