Acest mecanism cuprinde 3 faze: 1) pre-vetting (filtrarea candidaților pentru funcțiile de conducere din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Consiliului Superior al Procuraturii (CSJ) și pentru membrii colegiilor judiciare și cele ale procuraturii), 2) vettingul sau evaluarea judecătorilor și a candidaților ce vor dori să devină judecători ai Curții Supreme de Justiție (CSJ); și 3) evaluarea judecătorilor și a procurorilor din funcțiile și instituțiile cheie. Consultările au avut loc în format hibrid, cu prezență fizică și online a reprezentanților din cadrul CSM, CSP, Instanțelor judecătorești de toate nivelurile, Procuraturilor, a societății civile și partenerii de dezvoltare.

Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru a condus consultările și prin discursul său a trecut în revistă principalele prevederi ale conceptului de vetting. Ministra a reiterat, că toate inițiativele promovate de Ministerul Justiției în cadrul reformei sistemului de justiție au fost și sunt consultate cu Comisia de la Veneția în vederea aplicării și respectării celor mai bune practici. „Și acest proiect de Lege a fost expediat spre consultare Comisiei de la Veneția și, urmare a propunerilor și ajustărilor pe care le vom efectua, proiectul definitivat va fi expediat repetat spre avizare către Comisie”, a menționat ministra Justiției.

În cadrul discuțiilor, au fost evidențiate diferențele efectelor dintre pre-vetting și deja vetting. Primul prevede o evaluare a candidaților înscriși benevol la cursa pentru funcția de judecător în cadrul CSM, iar nepromovarea acestui procedeu nu atrage după sine consecințe asupra carierei judecătorului, fiind un proces de filtrare pentru eventuala promovare în organul de autoadministrare. Vetting-ul, presupune verificarea etică și financiară care va fi aplicată judecătorilor și candidaților la funcția de judecători ai CSJ, precum și judecătorilor și procurorilor cu funcții de conducere. Rezultatele Vetting-ului vor genera efecte mai puternice pentru cariera acestora. Dar subiecții ce nu au promovat vetting-ul, ar putea fi demiși, doar pentru cazurile nejustificate a diferențelor evidente, între cheltuieli și venituri. Mai mult, în proiectul de lege a fost stabilită o marjă exactă rezonabilă de diferență acceptabile între cheltuielile și veniturile declarate de subiectul evaluării. Totodată, se intenționează introducerea unor garanții suplimentare pentru a asigura că judecătorii și procurorii să nu fie penalizați aspru pentru încălcări minore, se arată în comunicatul Ministerului Justiției.

În contextul demisiilor unor judecători din cadrul actualului CSJ, ministra a declarat, că sistemul judecătoresc acceptă cu greu această reformă deși a fost implicat plenar, începând cu anul 2021, în toate procesele de consultare și elaborare a legislației ce se referă la mecanismul de evaluare. Pe această cale, Veronica Mihailov-Moraru, a făcut apel la continuarea consultărilor și identificarea soluțiilor comune. „Aceste semnale de rezistență și potențiale blocaje nu aduc beneficii nimănui, aceste acțiuni doar sporesc neîncrederea societății în justiție. Trebuie să ne conjugăm eforturile în mod constructiv și să ne gândim la interesul public”, a conchis ministra Justiției.

Proiectul de Lege privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor urmează a fi supus procedurii de consultări publice, definitivat, și ulterior trimis spre avizare către autoritățile competente.