La mai bine de trei decenii de la destrămarea URSS, 45 la sută din populația Republicii Moldova deplânge dispariția Uniunii Sovietice
-
28 Iulie 2022 13:48
La mai bine de trei decenii de la destrămarea URSS, 45 la sută din populația Rep. Moldova deplânge dispariția Uniunii Sovietice. Așteptările prea mari după obținerea independenței de către Rep. Moldova, pe de o parte, și neînțelegerea libertăților obținute stau la baza acestei nostalgii, exploatată de formațiunile pro-ruse, constată experții, în cadrul dezbaterii publice ”100 ani de URSS și 31 de ani fără URSS: Nostalgia după Himere. Sursele, căile de promovare și efectele nostalgiei” organizate astăzi de Agenția de presă IPN.
La sfârșitul acestui an se împlinește un secol de la înființarea URSS, un stat dictatorial, din care a făcut parte câteva decenii și actuala Rep. Moldova. La mai bine de 30 de ani de la obținerea independenței și dispariția Uniunii Sovietice o mare parte a populației Rep. Moldova, peste 40 la sută, trăiește o anumită nostalgie periculoasă după vremurile sovietice, explică expertul Igor Boțan:
”De la nostalgie ajungem la răspândirea himerelor, fenomen care este larg răspândit în Rep. Moldova. Cu ocazia a 20 de ani de la căderea Zidului Berlinului, a fost efectuat un sondaj de opinie, se întâmpla în 2009, iar peste 50% din respondenții din Rep. Moldova, regretau disoluția Uniunii Sovietice. Zece ani mai târziu, de asemenea, a mai fost o dată repetat sondajul și numărul celor care deplângeau dispariția URSS era în jur de 45%”.
Rep. Moldova a obținut odată cu independența și libertatea și două conflicte majore, separatismul transnistrean și cel găgăuz. Totodată societatea nu a fost pregătită să înțeleagă libertatea, potrivit lui Igor Boțan. Această nostalgie pentru URSS a fost exploatată de formațiunile pro-ruse, Partidul Comuniștilor și Partidul Socialiștilor.
Nostalgia pentru URSS în Rep. Moldova este alimentată de mai mulți factori, explicat directorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, Victor Juc:
”Primul este factorul social-demografic. Oamenii erau tineri, trăiau vesel, trăiau mai bine, practic erau în mare parte egali pentru că ei nu cunoșteau cât de bine trăiește elita comunistă. Al doilea este factorul etno-lingvistic. Unii conaționali nici nu au vrut să se integreze într-un context nou și consideră că nu este nevoie să cunoască limba română. Al treilea este factorul geo-politic.
Încă mulți în Rep. Moldova mai tratează acest stat în mod absolut greșit ca pe o supraputere solicitând de la Rep. Moldova ceea ce un stat mic nu poate să aducă.
O altă mare problemă care lasă spațiu pentru nostalgii este fragmentarea societății, în condițiile în care încrederea în stat și instituțiile statului este foarte joasă. Societatea este profund fisurată pe diferite paliere unul dintre care cel geopolitic.
Nostalgia persistă și pentru că în cei 30 de ani nu am rupt legăturile total cu spațiul sovietic, a opinat experta Rodica Ciobanu, doctor în filosofie, doctor habilitat în drept:
”Noi nu putem să reflectăm asupra celor 31 de ani de independență fără a ține cont de ceea ce a fost infiltrat în ADN-ul social al cetățenilor Rep. Moldova. Frustrările și dezamăgirile care au urmat în acești ani de independență au fost multiple. În opinia mai multor cercetători, teoreticieni și analiști noi nu am reușit să tăiem legăturile de bază pe care le-am avut încorsetate în istoria noastră pe care am continuat să le menținem cu fostul spațiu sovietic”.
Pentru a putea depăși nostalgiile legate de timpuriile sovietice este nevoie de o idee de viitor care să canalizeze și să unească așteptările populației, iar această idee trebuie să fie integrarea europeană, sunt de părere experții.