Publicația Zona de Securitate realizează astfel de cercetări din 2024, este deja al treilea sondaj realizat despre regiunea transnistreană, iar jurnalista Irina Tabaranu susține că există o schimbare a percepțiilor oamenilor de pe malul stâng al Nistrului:

„Având datele de acum doi ani, putem astăzi să avem o perspectivă mai largă despre cum se schimbă mentalitatea oamenilor din stânga Nistrului, percepțiile lor și atitudinea față de anumite procese de pe malul drept. Asta ne facem să înțelegem că există o schimbare, societatea din stânga Nistrului nu este într-o stagnare a percepțiilor și a tendințelor, oamenii reacționează la ceea ce se întâmplă la nivel internațional și la nivel local. Asta e important să înțelegem și imaginea unui transnistrean prezentată la posturile de propagandă locale diferă de cea a unui om care locuiește acolo, care se confruntă cu probleme economică, pe care îl macină statutul nerecunoscut al regiunii transnistrene la fel de mult ca viața de zi cu zi – salarii, pensii și ziua de mâine. Ei sunt la fel de preocupați de viitor cum suntem și noi pe malul drept. Vorbim zilnic despre integrarea europeană, iată că și în stânga Nistrului ei încep să vorbească despre reintegrare, despre viitor și părerea mea este că se află într-o stare suspendată, oamenii au obosit de acest statut nerecunoscut, dar nimeni nu le oferă  soluție, o oportunitate de a schimba acest statut și părerea mea este că această „lumină de la capătul tunelului” trebuie să vină de la Chișinău și de la UE. Acest lucru trebuie să se întâmple acum, când pare că societatea din stânga Nistrului este pregătită pentru o schimbare”, spune Irina Tabaranu.

În cazul uni referendum privind reintegrarea regiunii transnistrene, 53 la sută ar susține ideea ca malul stâng să fie parte integră a R. Moldova, față de 45% în 2024, mai arată datele studiului. Pentru aderarea R. Moldova la UE ar vota 48 la sută din respondenții transnistreni, față de 35 la sută în 2024.

La întrebarea în ce măsură se simt reprezentați de autoritățile constituționale ale R. Moldova, 25,5 la sută din respondenți au indicat că se simt reprezentați de președinta Maia Sandu. Pe de altă parte, doar 18 la sută se simt reprezentați de pretinsul președinte al Transnistriei.

Peste 40 la sută din respondenți susțin înlocuirea militarilor ruși din regiune cu o misiune internațională civilă, mai arată studiul. Coordonatoarea cercetării Tatiana Cojocari a subliniat că a contat foarte mult că răspunsurile au fost anonime și că oamenii din stânga Nistrului se tem de reizbucnirea unui conflict armat.

„41 la sută ne spun că aceste trupe nu mai răspund nevoii de securitate din regiune, pentru că s-a schimbat conceptul și din contră, faptul că există aceste trupe acolo, pune regiunea transnistreană și Moldova în pericol. Le este foarte frică de o reizbucnire a conflictului, nu vor să se mai repete în niciun caz evenimentele din 1992. Așa explic aceste cifre de 41% care doresc ca aceste trupe să nu mai existe acolo. Oamenii spus că da, mulți dintre acești militari ruși sunt locuitori ai regiunii transnistrene, cu cetățenie rusă, dar le este frică de faptul că sunt echipați militar și odată ce ai o armă în cui, va veni vremea când va împușca și e mai bine să nu existe acești militari. De aceea, când am întrebat oamenii dacă sunt de acord cu transformarea misiunii de pacificare într-o misiune cu statut internațional civil, adică să nu mai poarte arme, și care este un obiectiv pe malul drept, oamenii sunt din ce în ce mai dispuși, circa 40 la sută, ar susține o astfel de idee, de ce, fiindcă le este frică de o posibilă amenințare. Evident că există anumite temeri de schimbare”, a mai spus experta Tatiana Cojocari, doctor în Sociologie.

Rusia continuă să fie considerată principalul partener politic și economic, dar cifra a scăzut de la 69%, acum doi ani, la 52 la sută în 2026. Pe de altă parte R. Moldova este considerată principalul partener de 50 la sută, față de 40 la sută în 2024.