Alexandru Slusari, cel care a condus comisia de investigare a fraudei bancare, arată spre ex-premierul Iurie Leancă, fostul guvernator Dorin Drăguțan și Andrian Candu care era la acea vreme ministru al Economiei. La rândul lor, cei trei demnitari au negat orice implicare în fraudă și l-au învinuit pe deputatul Blocului ACUM că ar vrea doar să-și facă imagine. În denunțul său, Alexandru Slusari îi suspectează de neglijență, însă până justiția va veni cu un verdict, experții spun că e vorba de intenție și acțiuni coordonate. Relatează Radu Osipov.

În luna august a.c., șeful comisiei de anchetă, Alexandru Slusari, depunea un denunț la procuratură, după ce îi audiase pe cei care ocupau funcții importante în 2014. În contextul în care Blocul ACUM și majoritatea parlamentară își asumaseră reformarea justiției și a procuraturii, lucrările comisiei păreau să aibă o finalitate. Actuala criză politică îl face pe Alexandru Slusari să creadă că investigația sa ar putea fi deturnată de către șeful statului care și-ar dori subordonarea justiției. Pe de altă parte, fostul ministru al finanțelor, Veaceslav Negruță, spune că indiferent de situația politică, ancheta trebuie să meargă înainte pentru că anume de aici pornește dialogul Chișinăului cu partenerii europeni.

„Chiar dacă s-au întâmplat anumite evenimente politice și a fost schimbat sau va fi schimbat Guvernul, oricum există lucruri care ar trebui să fie continuate, ar trebui să servească ca repere pentru o investigație veritabilă a procurorilor.”

Veaceslav Negruță confirmă concluziile celor două rapoarte ale companiei de audit Kroll. El spune că frauda bancară a fost o acțiune coordonată și nu poate fi vorba de coincidențe, mai ales că după ce au fost emise garanțiile de stat, cele trăi bănci devalizate ar fi acordat credite în valoare de 25 miliarde de lei.

„Acțiuni concertate, acțiuni bine coordonate, de ordin fraudă financiară, rămâne doar autoritățile de aici să asigure ancheta necesară.”

În lipsa unei investigații clare a procurorilor, Veaceslav Negruță estimează daunele la nivelul zecilor de miliarde de lei. În octombrie 2016, din BNM lipseau 13, 3 miliarde, iar în momentul convertirii acestei sume în datorie de stat, prejudiciul a crescut cu încă 11 miliarde din contul dobânzilor plătite Băncii Naționale. Până acum BNM a încasat la creditul de urgență acordat celor 3 bănci peste 2,3 miliarde de lei din lichidarea acestora.