Anexarea Basarabiei de către imperiul țarist a însemnat o lungă perioadă de declin atât în plan economic, cât mai ales cultural pentru locuitorii guberniei rusești, susține istoricul Ion Negrei. În perioada dezvoltării naționalităților din Europa, basarabenii nu aveau acces la învățământul în limba maternă:

Această stăpânire țaristă, care a durat mai mult de 100 de ani, a făcut ca populația dintre Prut și Nistru să rămână în dezvoltarea sa socială, culturală și națională, deoarece evenimentul s-a suprapus pe secolul naționalităților, atunci când națiunile din Europa s-au format ca state. Moldovenii dintre Prut și Nistru nu au avut șansa aceasta de dezvoltare istorică națională, într-un cadru național.

Ceea ce a avut loc în 1812 are efecte și astăzi, raptul Basarabiei, fiind realizat și printr-un târg ascuns între delegația rusă și cea turcă. Metodele continuă să fie practicate și astăzi, consideră istoricul și profesorul de la Universitatea din București, Marius Diaconescu, într-o declarație anterioară făcută pentru Radio Chișinău.

„România a fost aliată cu Rusia, împotriva turcilor și implicit politicienii români nu puteau să ridice problema Basarabiei. Și din cauza aceasta despre Basarabia s-a vorbit destul de puțin la București, în comparație cu Transilvania, sau Bucovina, care erau sub stăpânirea austro-ungară. Despre raptul acesta al Basarabiei ar trebui să spunem că ceea ce s-a întâmplat atunci, în 1812, continuă și astăzi; ceea ce s-a întâmplat atunci, are efecte și astăzi. Atunci rușii au reușit să obțină Basarabia cumpărându-i, dând șpagă, sau mită demnitarilor turci cu care negociau, la fel cum astăzi tot prin mită Rusia controlează în mare parte politica de la Chișinău”, a declarat Marius Diaconescu.

Amintim că  pe 16 mai 1812, la București este semnat Tratatul de pace ruso-turc în urma căruia, partea de Est a Moldovei este anexată la Imperiul Țarist.