„În viziunea României (...) există trei linii de acțiune esențiale care trebuie avute în vedere în perioada imediat următoare. În primul rând, este necesară întărirea solidarității în interiorul NATO, inclusiv prin consolidarea relației transatlantice. În NATO, relația transatlantică este garanția funcționării optime a Alianței și a apărării colective definite de articolul V al Tratatului de la Washington. De aceea (...) România încurajează activitățile desfășurate de militarii americani pe teritoriul nostru, în cadru aliat sau bilateral, și creșterea prezenței militarilor și echipamentului militar american în România", a spus președintele Iohannis, la Palatul Cotroceni, la seminarul „Redefinirea contextului de securitate în Europa de Sud-Est - o abordare de la București", potrivit Agerpres.

El a arătat că România sprijină și dezvoltarea parteneriatului între NATO și Uniunea Europeană. În același timp, Klaus Iohannis a precizat că cea de a treia linie majoră de acțiune este asigurarea unității, coerenței și consolidării măsurilor aliate pe Flancul Estic, în cadrul posturii de descurajare și apărare a NATO, punctând că în acest sens creșterea mobilității forțelor și asigurarea forțelor de întărire sunt esențiale pentru sporirea eficienței aliate.

El a spus că procesul de implementare a prezenței înaintate (Forward Presence) a NATO în România și în regiunea Mării Negre este în desfășurare, dar că aceasta nu și-a atins potențialul. Șeful statului român a menționat că este nevoie de un Flanc Estic mai bine apărat, inclusiv printr-o prezență înaintată unitară, bazată pe o abordare integrată de la nord la sud, de la Marea Baltică la Marea Neagră.

Președintele Iohannis a arătat că aceste linii de acțiune se reflectă în prioritățile pe care România le urmărește la Summitul NATO din iulie.

Potrivit șefului statului, contextul de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre este fluid, dinamic și complex, marcat de impredictibilitate și de nevoia constantă de adaptare.

El a indicat că obiectivul major al României este de a-și consolida securitatea prin eforturi la nivel național și valorificând cât mai bine parteneriatele strategice, în mod special cel cu SUA, precum și rolul țării noastre în NATO, dar și în UE.

„Mediul actual de securitate generează, însă, și o fereastră de oportunitate, care plasează această parte a Europei în prim-planul dezbaterilor transatlantice", a spus șeful statului, arătând că Formatul București este un exemplu foarte bun pentru a ilustra oportunitățile care se ivesc în situații de criză.

Totodată, Iohannis a spus că România va continua să susțină dezideratul aliat de partajare echitabilă a responsabilităților și să își respecte angajamentele privind alocarea a 2% din PIB pentru apărare. „România a înregistrat un progres important în acest domeniu, investind în propria securitate și, implicit, în securitatea Alianței. Astfel, peste 33% din bugetul apărării a fost alocat, în anul trecut, pentru achiziții de echipamente majore și dezvoltarea de capabilități, procent semnificativ mai mare decât procentul de 20% recomandat de NATO. La acestea se adaugă și contribuția națională consistentă la operațiunile și misiunile NATO", a arătat el.

Printre cei care au participat la reuniunea organizată de think tank-ul american Center for European Policy Analysis s-au numărat Peter Doran, președintele CEPA, general-locotenentul Ben Hodges, fost comandant al forțelor americane din Europa, șeful Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă, viceprim-ministrul pentru implementarea parteneriatelor strategice, Ana Birchall.

CEPA este un institut de cercetare non-profit și non-partizan, dedicat studiului Europei Centrale și de Est. Fondat în 2005, CEPA este unicul think-tank american a cărui activitate este concentrată exclusiv asupra statelor și societăților europene.