Potrivit sursei citate, principalele subiecte abordate au vizat temele aflate pe agenda Consiliului European, respectiv coordonarea europeană în contextul pandemiei de COVID-19, gestionarea situațiilor de criză și reziliența la acestea, prețurile la energie, securitatea și apărarea UE, aspectele externe ale migrației și, respectiv, relațiile externe, cu accent pe situația de la granițele cu Ucraina și cu Belarus.

În cadrul intervenției sale, președintele Klaus Iohannis s-a pronunțat pentru continuarea coordonării strânse a statelor membre UE, bazată pe date științifice, inclusiv în ceea ce privește noua variantă a virusului SARS-CoV-2. Șeful statului a evidențiat progresele care se fac pentru adaptarea vaccinurilor și accesul rapid al statelor membre la acestea.

În cadrul discuțiilor legate de pregătirile Summitului Parteneriatului Estic (PaE), președintele Klaus Iohannis a subliniat că este nevoie ca Uniunea Europeană să aibă un nivel de ambiție ridicat prin Declarația comună ce ar urma să fie adoptată cu acest prilej, care să conțină o viziune strategică pentru perioada post-2020 a PaE.

Totodată, liderul de la București a reiterat necesitatea sprijinirii de către Uniunea Europeană a partenerilor care își doresc și se află angajați ferm pe calea reformelor, precum Republica Moldova, a cărei conducere este orientată spre reformă și un angajament european puternic.

Klaus Iohannis a accentuat, referitor la securitate și apărare, ideea consolidării rolului Uniunii Europene în domeniu, în strânsă cooperare și complementaritate cu NATO, prin consolidarea relației transatlantice. În context, președintele Iohannis a evocat convorbirea avută recent cu președintele Statelor Unite ale Americii, Joseph R. Biden, în format B9 și a evidențiat importanța coordonării și a unității atât în cadrul UE, cât și în cadrul NATO față de acțiunile Rusiei din Vecinătatea Estică.