Potrivit articolului, scenariul de bază al Comisiei Europene prevede că raportul datorie – PIB se așteaptă să ajungă la 181,1% în 2017, 165% în 2020, 127,2% în 2030 și 96,4% în 2060, prevederi care sunt ușor mai ridicate față de luna iunie, notează KATHIMERINI .

”Această ușoară înrăutățire a evoluției datoriei subliniază posibilitatea unei analize finale a sustenabilității datoriei la sfârșitul programului grecesc în vederea stabilirii necesității unei reajustări a împrumuturilor Greciei, mai ales dacă dezvoltarea economică este inferioară așteptărilor” precizează Bloomberg.

În plus, în analiza respectivă, Comisia Europeană ridică întrebări cu privire la în ce măsură va fi nevoie de o reevaluare a dimensiunii prevăzute a ”pernei de siguranță” întrucât ”perna” proiectată în valoare de 10,2 miliarde de euro acoperă doar necesități de finanțare pentru mai puțin de 10 luni după ieșirea țării din programul de asistență financiară – o sumă care ar putea fi majorată prin emisiuni viitoare pe piețe și prin progresul înregistrat în reforma gestionării capitalurilor.

O sumă de 17 miliarde de euro ar acoperi necesitățile de finanțare pentru un an de zile de la încheierea programului, o sumă de 20,3 miliarde ar acoperi complet necesitățile de finanțare până la sfârșitul anului 2019, iar o sumă de 30 de miliarde de euro ar acoperi necesitățile până la sfârșitul anului 2020, se arată în raportul Comisiei Europene.

Bloomberg vorbește de asemenea despre eforturile guvernului grec de ”a convinge creditorii cu privire la devotamentul său față de reformarea economiei”, dar înregistrează și obiecțiile instituțiilor creditoare. ”Problema în legătură cu această idee, conform unui demnitar UE, este că nu va exista o presiune externă în Grecia pentru a aplica măsuri concrete în cadrul unui calendar convenit, așa cum se întâmplă în programul actual. Creditorii țării sunt îngrijorați că atunci când țara va ieși de sub monitorizare constantă, politicienii greci vor fi tentați să se întoarcă la politicile care au dus la explozia finanțelor publice în 2009”, precizează un demnitar european.

O soluție alternativă ar fi ca, la sfârșitul programului, Grecia să primească o linie de împrumut preventivă din fonduri europene. Acest lucru ar însemna că țara va rămâne sub supravegherea strictă a creditorilor săi, fără însă a primi credite suplimentare, notează Bloomberg.

Însă demnitarii europeni spun că, deși s-ar putea să existe interes din partea zonei euro cu privire la o astfel de reglementare, ține de guvernul grec să solicite o astfel de linie de credit, ceea ce nu pare probabil întrucât Atena continuă să dorească cu ardoare să se elibereze după aproape opt ani de monitorizare.

Traducerea: Carolina Ciulu

Sursa: Rador