În cadrul monitorizării, au fost selectate mai multe dosare penale. Analiza a arătat că, față de precedentul studiu, s-a îmbunătățit situația la etapa de comunicare a instanțelor de judecată. Din cele 43 de cazuri analizate, în 16 s-a constatat context politic sau afilierea politică a inculpatului sau bănuitului. Dintre acestea, în patru cazuri e vorba de exponenți ai Partidului Sicialiștilor, iar în trei cazuri aceștia fac parte din Partidul politic Șor. Totodată, din 43 de dosare, în 22 de cazuri s-a constatat afilierea subiecților față de „grupul de interese Platon”, iar în alte șapte cazuri – suspecții dosarelor penale se aflau în relații ostile cu „grupul Platon”.

Jurista Cristina Țărnă, co-autoare a studiului, a precizat că în nouă din 43 de cazuri, dar și în șase cazuri neincluse în procesul de monitorizare, s-a observat practica neuniformă a procuraturii referitoare la îmbogățirea ilicită a judecătorilor și procurorilor prin prisma constatărilor ANI, renunțarea la învinuire –în cazul lui Veaceslav Platon și menținerea acesteia – în cazul lui Vlad Filat, achitarea judecătorului Bîrnaz, acuzat de implicare în Laundromat sau implicarea procurorului general pe dosarul Platon. În 4 din 43 de dosare, s-a stabilit existența a cel puțin 60 de martori, din care o parte ar fi putut tratați mai degrabă ca făptuitori. 26 din cele 43 de cauze se aflau la faza judiciară, 25 erau publice, iar un proces era închis, la cererea acuzatorului. Printre cele 43 de cazuri monitorizate s-au constat două cazuri de intimidare a judecătorilor și două cazuri de intimidare a judecătorilor pe cazuri dinafara eșantionului. În trei cazuri, sursa intimidării erau procurorii. Autoarea studiului recomandă organelor de drept, procuraturii și instanțelor de judecată să evite abordările diferențiate, în special dacă persoanele afiliate grupului de interese sau guvernării au parte de cele mai benefice abordări comparativ cu persoane văzute ca și concurenți ai acestora.

Ministrul justiției, Sergiu Litvinenco, a căzut de acord că sistemul de justiție din Moldova este în continuare selectiv. Între primul raport asupra selectivității justiției, din 2019, și în cel de-al doilea, din 2021, sunt anumite diferențe de nuanță, dar în fond, situația rămâne la fel de proastă. În opinia sa, există indulgența procurorilor și judecătorilor în cadrul unor dosare, iar în cazul altor dosare este o abordare diametral opusă și acest lucru nu poate fi numit ca justiție dreaptă. În viziunea ministrului, justiția corectă e atunci când aceasta pricește lucrurile la fel, indiferent de subiecții actelor ilegale. „Concluzia de bază e că avem multe lucruri de făcut, de construit un sistem de justiție care să numai fie catalogat ca justiție selectivă, ci ca una care are semne serioase de îmbunătățire. Planurile de reformă în domeniu derive cumva din concluziile raportului”, a adăugat ministrul.

Laura Hruby, însărcinat cu afaceri al ambasadei SUA la Chișinău, menționează că, la fel ca și alte țări, SUA a învățat printr-o experiență lungă și uneori dificilă că justiția funcționează numai dacă toată lumea este egală în fața legii. Acest principiu este piatră de temelie a oricărei democrații. În discursul adresat Organizației Națiunilor Unite în această săptămână, președintele SUA, Joe Biden, a recunoscut determinarea cetățenilor Republicii Moldova pentru consolidarea instituțiilor democratice. „Sunteți aici pentru că faceți parte din acea luptă pentru democrație, lucrând pentru a asigura în practică justiția pentru toți cetățenii Moldovei. SUA va rămâne un partener de încredere în acest proces important”, a declarat Laura Hruby.

Directorul de programe pentru Europa și Eurasia în cadrul Freedom House, Mark Behrendt, spune că, în 2019, când a fost începută prima etapă de monitorizare, erau conștienți de faptul că se implică într-o dezbatere foarte sensibilă și polarizată cu privire la amploarea și impactul politicului asupra sectorului justiției. Freedom House și Juriștii pentru Drepturile Omului menționează importanța unei analize obiective a problemei. Primul raport de monitorizare a evidențiat manifestări specific ale justiției selective în Moldova, confirmate și ce de-al doilea raport.