JURNAL DE EMIGRANT | R.Moldova – o țară în căutarea fericirii. Mesajul pentru emigranții din Marea Britanie al lui Tudor Jones, doctor în gândire politică din Oxford. Episodul 10 (FOTO/AUDIO)

  • 16 Februarie 14:10
0%
00:00:00
00:00:00

”V-ați făcut casă în Marea Britanie, lucrați în Marea Britanie, contribuiți la economia noastră, ați ajutat, în opinia mea, ca această țară să fie un loc mult mai interesant ca urmare a diversității culturale - sperăm foarte mult că veți rămâne aici!„ este mesajul exprimat în cadrul unui interviu oferit în orașul celei mai vechi universități britanice, pentru Radio România Chișinău, de către Tudor Jones, doctor în istorie politică, profesor cercetător în istoria gândirii politice în cadrul Universităii Conventry și tutor în cadrul Departamentului pentru Educație continuă al Universității Oxford.

JURNAL DE EMIGRANT | R.Moldova – o țară în căutarea fericirii. Mesajul pentru emigranții din Marea Britanie al lui Tudor Jones, doctor în gândire politică din Oxford. Episodul 10 (FOTO/AUDIO)

Radio Chișinău: Dle profesor Tudor Jones, sunteți autorul mai multor volume de istorie politică despre liberalismul britanic, printre care ultimul studiuDrumul accidentat al liberalismului britanic: de la Jo Grimond la Brexit”, în calitate de istoric în gândire politică, vă rugăm să ne explicați cum a fost posibil Brexitul, acest eveniment istoric al secolului 21?

Dr. Tudor Jones: Partidul Conservator, care la început se descria ca un Partid al Europei - un Guvern Conservator la începutul anilor 60 a depus prima cerere de accedere a Marii Britanii în ceea ce se numea pe atunci Comunitatea Economică Europeană, astăzi UE - Partidul Conservator a devenit pe parcurs foarte eurosceptic sub conducerea premierului Margaret Thatcher, a doua jumătate a anilor ‘80. Margaret Thatcher nu și-a început mandatul ca fiind eurosceptică. Când a devenit premier, în anul 1979, pentru o perioadă de 11 ani jumătate- cel mai longeviv mandat de premier în Marea Britanie -  era în favoarea apartenenței Marii Britanii la Comunitatea Europeană, din considerente economice:  în termini de locuri de muncă, investiții, comerț. La sfârșitul anilor ‘80 și până la sfârșitul anilor ‘90 Partidul Conservator a devenit tot mai eurosceptic în special din cauza adâncirii gradului de integrare europeană, cu alte cuvinte, tot mai multe politici europene, tot mai multe legi europene comune, lucruri care, în opinia conservatorilor, duceau la erodarea suveranității naționale britanice.

Referindu-ne la evenimente mai recente, s-a întâmplat că David Cameron, care a fost premier din anul 2010 până în 2016, a angajat Partidul Conservator într-un referendum privind apartenența la UE. S-a aflat că într-o discuție privată, undeva în anul 2012,  David Cameron i-ar fi spus liderului liberal-democrat și foarte pro-european Nick Clegg, că va angaja Partidul Conservator într-un referendum privind ieșirea sau rămânerea în Uniunea Europeană- un fel de  manifest electoral al Partidului Conservator. Nick Clegg i-ar fi replicat atunci lui Cameron că este o acțiune riscantă la care cel din urmă i-ar fi răspuns că probabil are dreptate dar că nu are încotro, pentru că are de a face cu propriul partid care este destul de eurosceptic și că mai are,  în coastă, UKIP-ul, pe atunci principalul partid care milita pentru ieșirea din UE și care fura din voturile conservatorilor. Cu alte cuvinte, referendumul a fost motivat de rațiuni politice de partid.  David Cameron a crezut că va fi câștigat de cei care își doresc să rămână. Referendumul din iunie 2016 a fost un rateu pentru că 52 de procente din populație a votat pentru ieșire. Au urmat trei ani jumătate de incertitudine pentru că guvernul conservator nu a avut majoritatea în Parlament pentru a pune în aplicare acordul de ieșire. David Cameron a demisionat, ca urmare a rezultatelor referendumului proaste pentru pentru el și pentru noi toți, cred eu. A fost succedat de Theresa May, care, chiar dacă nu era foarte entuziasmată de UE se poziționa totuși pentru rămânerea în comunitate, în special, din motive economice. Ea a cerut organizarea de alegeri generale în 2017 dar nu a reușit să obțină o majoritate în Parlament. Așa că, în următorii doi ani și jumătate a fost foarte dificil de aprobat acordul de retragere, pentru că mulți parlamentari britanici, aproape toți laburișii, la fel ca și liberal democrații și naționaliștii scoțieni, sunt pentru a rămâne în UE.

A fost posibilă aprobarea acordului abia după alegerile generale din decembrie 2019 când a fost ales premier Boris Johnson, devenit lider al Partidului Conservator și care a fost pentru ieșirea din UE, cred că mai degrabă din considerente oportuniste, dar urmează să mai vedem. 

Radio Chișinău: Cele mai multe dintre analize vorbesc despre faptul că Brexitul va duce de fapt la o slăbire  din punct de vedere economic al Marii Britanii, cel puțin pentru prima perioadă, cu multe pagube pe care le-a suferit déjà statul insular în cei aproape patru ani de la anunțarea rezultatelor referendumului, care ar putea fi totuși beneficiile separării Marii Britanii de UE?

Dr. Tudor Jones: Brexeterii susțin că de acum încolo vom putea să semnăm liber acorduri comerciale bilaterale cu alte țări și nu vom mai fi legați de competențele Curții de Justiție a Uniuni Europene. S-ar putea să aibă dreptate. Eu sunt foarte sceptic în această privință, pentru că aproape jumătate din comerțul nostru se face cu Uniunea Europeană -  unul din marele avantaje de a fi fost parte din UE.

Radio Chișinău: Care în opinia dumneavoastră au fost cele mai deranjante lucruri pentru populația britanică așa încât, după mai bine de 40 de ani de la accederea în UE, să voteze pentru a părăsi comunitatea?

Dr. Tudor Jones: Sloganul ca o mantră a brexeterilor a fost ”să luăm înapoi controlul”: asupra granițelor noastre, asupra legilor noastre, aspura banilor noștri. Principalele două probleme care au influențat rezultatul referendumului au fost suveranitatea - frica de a pierde controlul național, și a douaa, interconectată  -  imigrația. Pentru că începând cu anul 2004, odată cu accederea în UE a statelor din fostul bloc sovietic precum Polonia, Cehia, iar mai apoi, în 2007, Bulgaria și România, rata imigrației - Germania și Marea Britanie fiind cele mai populare destinații-  a oscilat între 200 de mii și 300 de mii anual.

Subliniez totuși că acești emigranți sunt în Marea Britanie în conformitate cu drepturile garantate de tratatele europene și principiul liberei circulații a persoanelor stipulate în documentul care a stat la baza fondării acestei comunități în anul 1957, consolidat mai târziu prin Tratatul de la Maastricht, în 1992.

Astăzi, sunt în jur de 3 milioane  de migranți din UE care trăiesc, lucrează și studiază în Marea Britanie. Majoritatea sunt concentrați în Londra și sud-estul țării, zonele cele mai prospere.

Radio Chișinău: Ce aport credeți că a avut Rusia în realizarea Brexitului și dacă credeți că a intervenit în politca britanică, ce a urmărit de fapt prin scoaterea Marii Britanii din UE?

Dr. Tudor Jones: Nu cred că există careva dovezi care să demonstreze că Rusia a intervenit în referendumul privind Brexitul. În calitate de istoric politic, nu cred că există suficiente dovezi disponibile - în ceea ce privește interferența în alegerile generale din SUA, evident,  situația este mult mai complicată.

Radio Chișinău: Si acum despre imigranți, unul din subiectele invocate adesea în mesajele unor politicieni populiști de la Londra care au folosit acest subiect în propagarea mesajelor anti-UE.  În ce mod credeți că ar putea fi afectați de politici le de după Brexit cetățenii non-britanici? Potrivit datelor neoficiale aproape jumătate din cei 3,5 milioane de cetățeni care formează R. Moldova ar fi imigranți, nu știm exact câți sunt în Marea Britanie, pentru că vin aici cu cetățenie română. Statisticile arată că ar fi peste jumătate de million de cetățeni români în Regatul Unit. Credeți că vor fi afectați de Brexit?

Dr. Tudor Jones:  Mă îngrijorează situația lor. Sunt foarte mulți imigranți din statele est-europene care lucrează în Marea Britanie. Ca exemplu, peste 20 de mii dintre cetățenii UE lucrează în sistemul național britanic de sănătate, în calitate de asistenți medicali. Alți peste 10 mii sunt medici, dar și în alte sectoate cheie ale economiei naționale, precum sectorul ospitalității, construcții. Sper foarte mult ca acești oameni să aibă în continuare dreptul să rămână pentru că ei contribuie la dezvoltarea țării noastre în diferite moduri.

Radio Chișinău: Credeți că Brexitul va aduce cu sine o oarecare intensificare a discriminării  emigranților?

Cred că da. Ei bine, o parte a pericolului creșterii acestui populism și naționalism britanic se manifestă prin această ostilitate față de prietenii și aliații noștri din Uniunea Europeană. Alegerile generale din decembrie 2019 au demonstrat că în regiuni precum nordul Marii Britanii, unde tradițional se vota cu laburișii, acum au votat, în premieră, pentru Partidul Conservator -  în unele zone nu s-a mai întâmplat un asemenea fenomen decât acum o sută de ani. Oamenii din nord-estul Angliei, o zonă post-industrială,  mai slab dezvoltată economic și care tradițional vota Partidul Laburist, a votat cu Partidul Conservator.  Rezultatele au sugerat că britanicii, în prezent, votează mai puțin în dependență de apartenența la o clasă socială și mai mult copnduși de apartenența la cultură și identitate națională.

Ce putem observa este că naționalismul britanic este îndreptat împotriva UE, iar cel scoțian pentru rămânerea în comunitate.

Radio Chișinău: Și la final, dle profesor Tudor Johnes, care ar fi mesajul dumneavoastră pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului care au lăsat în urmă casele lor și țările lor și s-au mutat în Marea Britanie în căutarea unui viitor mai bun?  Mulți dintre ei acasă fiind învățători, bibliotecari, oameni cu studii superioare,  au venit în Marea Britanie și îi putem găsi pe șantierele de construcții, în servicii de curațenie?

Dr. Tudor Jones: Dacă analizăm principalele domenii ale economiei, migranții europeni lucrează în special în sectorul ospitalier- restaurante, cafenele, cârciume, hotele, sistemul de sănătate și agricultură. Le transmitem: v-ați făcut casă în Marea Britanie, lucrați în Marea Britanie, constribuiți la economia noastră, ați ajutat, în opinia mea ca această țară să fie un loc mult mai interesant ca urmare a diversității culturale, sperăm foarte mult că veți rămâne aici!

Schimbarea pe care Guvernul urmează să o aducă se va referi la noii imigranți. Urmand să li se acorde dreptul de a veni în baza unui sistem de puncte, asemănător  cu modelul australian. Prin urmare, va fi un sistem care va favoriza cetățenii europeni cu anumite calificări și aptitudini.

La Universitatea Conventry, situată la o oră de Oxford,  unde am predat din 2010 până în 2015, studenții din Bulgaria și România pe care i-am avut erau printre cei mai buni studenți. Cu unii mai țin legătură. O fostă studentă din Bulgaria, lucrează în prezent în Londra, într-o firmă de contabilitate, o altă fostă studentă, din România, lucrează într-o bancă din Amsterdam, o alta, de asemenea din România este jurnalistă stabilită în Manchester. Au locuri de muncă foarte bine plătite. Merg acasă să își viziteze familiiile dar nu își doresc să revină în țările lor.

Vă considerăm prieteni și aliați. Personal, am votat pentru ca Marea Britanie să rămână în Uniunea Europeană!

Autor: Ina Guțu

Tags

Alte Noutati

LIVE: Bună dimineața, România!
Meteo Chișinău
13
Cer senin
Umiditate:93 %
Vint:1 m/s
Fri
23
Sat
23
Sun
23
Mon
17
Tue
18

Curs oficial BNM 09 Iulie 2020

MDL RATĂ TREND
EUR 19.4776 -0.0528
USD 17.2651 -0.0537
RON 4.0238 -0.0118
UAH 0.6398 -0.0036
RUB 0.2426 0.0018
Arhivă Radio Chișinău