Joia Mare - semnificații, obiceiuri și tradiții

  • 05 Aprilie 08:47
Joia Mare - semnificații, obiceiuri și tradiții

Sfânta şi Marea Joi este închinată amintirii a patru evenimente deosebite din viaţa Mântuitorului: spălarea picioarelor ucenicilor; Cina cea de Taină; rugăciunea din Grădina Ghetsimani şi începutul Patimilor prin vinderea Domnului de către Iuda.

Joi dimineaţă se săvârşeşte Sf. Liturghie, împreună cu Vecernia acestei zile, pomenind şi actualizând Cina cea de Taină în cadrul căreia Mântuitorul Hristos a instituit Dumnezeiasca Liturghie, împărtăşindu-i pe Apostolii Săi cu Trupul şi Sângele Său, sub chipul pâinii şi al vinului.

În Joia Mare, fiecare familie duce la biserică colaci, prescuri, vin, miere de albine și fructe pentru a fi sfințite și împărtițe, apoi, de sufletul morților, parte preotului, parte sătenilor aflați la biserică, în cimitir sau pe la casele lor.

Până la Joia Mare, femeile se străduiau să termine torsul de frica Joimăriței care, în imaginarul popular era o femeie cu o înfățișare fioroasă ce pedepsea aspru lenea nevestelor sau a fetelor de măritat. Uneltele de tortura ale Joimaritei erau caldura, oala cu jăratec, vătraiul sau cârligul pentru foc.

Conform tradiției, în noaptea ce premerge Joia Mare sau în dimineața acestei zile se deschid mormintele și sufletele morților se întorc la casele lor. Pentru întâmpinarea lor se aprindeau focuri prin curți, în fața casei sau în cimitire, crezându-se că, astfel, ei aveau posibilitatea să se încălzească. Focurile din Joia Mare erau ruguri funerare aprinse pentru fiecare mort în parte sau pentru toți morții din familie și reprezentau o replică precreștină la înhumarea creștină din Vinerea Mare.

Joia Mare este ziua în care, de regulă, se prepară cele mai importante copturi pascale: pasca, cozonacii cu mac și nucă și babele coapte în forme speciale de ceramică. Pasca cea mai importantă coptură rituală a Paștelui, se face din făina de grâu de cea mai bună calitate, cernută prin sita deasă, și are, cel mai adesea, formă rotundă. Aluatul dospit se pune în tăvi speciale pentru pască, după care, de jur împrejur, se așează aluatul împletit din două sau trei sucituri și se lasă totul la crescut.

În mijlocul tăvii se așează, apoi, brânza de vaci, pregatită cu zahăr, ouă, mirodenii și stafide. Peste brânză se face o cruce, din același aluat împletit, împodobită cu ornamente în formă de floare. Se unge totul cu ou și se coace în cuptorul încălzit. Se spune că nu se aruncă cojile ouălor folosite la pască și nici nu se ard. Ele se strâng cu multă grijă într-un vas special și se aruncă în Sâmbăta Paștelui pe o apă curgătoare crezându-se că, astfel, găinile și puii vor fi păziți de uliu toată vara. Tot joi se roșesc ouăle.

 

Tags

Alte Noutati

LIVE
Meteo Chişinău
1 °C
Ninsoare ușoară
Umiditate:86 %
Vint:4,6 m/s
Joi
-4 °C
Vin
-6 °C
Sâm
-6 °C
Dum
0 °C
Lun
1 °C

Curs oficial BNM 20 Noiembrie 2018

MDL RATĂ TREND
EUR 19.5666 0.1804
USD 17.1223 0.0140
RON 4.1929 0.0372
UAH 0.6172 0.0018
RUB 0.2599 0.0012
Arhivă Radio Chișinău