,,Nu am mai văzut niciodată o astfel de declarație'', precizează Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), care a analizat interviul detaliat acordat de Putin canalului rusesc de stat Russia-1 la 17 decembrie, în care acesta a amenințat Finlanda și, în același timp, a susținut că Federația Rusă nu are intenția de a purta un război împotriva NATO.

,,Asigurările lui Putin cu privire la intențiile sale pașnice față de NATO sună a goliciune în contextul amenințărilor pe care el și experții de la Kremlin le-au lansat recent împotriva statelor membre NATO", potrivit ISW.

,,Pe 17 decembrie, Putin a acordat un interviu postului rus de televiziune Russia-1, în care a încercat să nege avertismentul președintelui american Joe Biden din 6 decembrie, potrivit căruia Rusia va ataca în viitor o țară NATO dacă va câștiga războiul din Ucraina. Putin a susținut că Rusia nu are niciun motiv geopolitic, economic, militar sau teritorial pentru a lupta împotriva NATO și că Rusia este interesată să dezvolte relații cu statele membre NATO".

,,Interviul a fost, probabil, o încercare deliberată de a reamplifica eforturile Kremlinului de a denatura amenințarea militară rusă ca fiind o invenție imaginară și artificială a NATO."

Analiștii Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) consideră că niciuna dintre aceste asigurări nu are vreo bază reală.

Putin încearcă de două decenii să slăbească NATO

Ei amintesc că, la 21 iulie, Putin a amenințat Polonia după ce Varșovia a trimis trupe la granița dintre Belarus și Polonia ca urmare a relocării mercenarilor Wagner Group în Belarus. Atunci, Putin a declarat că Rusia va răspunde "cu toate mijloacele" de care dispune.

La 29 august, Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a amenințat că Rusia are "posibilitatea de a acționa în baza ''jus ad bellum'' împotriva tuturor țărilor care sunt parte a NATO", criticând sprijinul Occidentului pentru atacurile efectuate de ucraineni asupra Peninsulei Crimee, în prezent aflată sub ocupație rusă - [jus ad bellum este ramură de drept care definește motivele legitime pentru care un stat se poate angaja într-un război și se concentrează pe anumite criterii care fac ca un război să fie just - n.a.]. În mod similar, Medvedev a amenințat Polonia în noiembrie, când a declarat că Rusia consideră Varșovia un "inamic periculos" care și-ar putea pierde "statalitatea".

De asemenea, s-a raportat că, la 2 decembrie, un propagandist rus a sugerat la televiziunea de rusă de stat că statele baltice vor deveni următoarea țintă militară a Rusiei și că acestea vor cădea la scurt timp după Ucraina.

Propagandistul rus Vladimir Soloviov, Medvedev și alți așa-ziși experți ruși amenință în mod constant că vor folosi arme nucleare împotriva Statelor Unite și a altor țări membre NATO.

Institutul pentru Studiul Războiului reamintește că aceste amenințări fac parte din narațiunile propagandistice pe care Rusia le-a lansat de-a lung timpului despre un posibil atac asupra NATO. Rusia și-a intensificat valul de amenințări și mesaje propagandistice chiar înainte ca Finlanda să solicite aderarea la NATO și să fie acceptată în cadrul acesteia la 4 aprilie.

"Declarațiile experților ruși nu reprezintă o amenințare militară la adresa țărilor NATO, cu siguranță, dar ele reprezintă un context important pentru efortul aparent al lui Putin de a calma apele în timpul interviului din 17 decembrie", sunt convinși experții ISW.

Aceștia subliniază că Putin încearcă de două decenii să limiteze și să slăbească NATO și cere în mod constant schimbări în cadrul Alianței.

Putin a declarat pe 17 decembrie că Rusia nu are "dispute teritoriale" cu țările NATO pentru a masca obiectivul său real de lungă durată de a slăbi unitatea occidentală și de a constrânge NATO să renunțe la principiile sale de bază, cum ar fi "Politica ușilor deschise", care permite alianței, la discreția sa, să admită noi membri și care este consacrată în Carta NATO.

Putin a urmărit în mod constant acest obiectiv pe tot parcursul regimului său și și-a demonstrat angajamentul deplin față de acesta ordonând Ministerului rus de Externe (MAE) să emită ultimatumuri către SUA și NATO în decembrie 2021, cerând "garanții de securitate" din partea NATO și angajamente de a nu se extinde.

Analiștii ISW sunt convinși că Putin vrea să creeze condițiile propice ca NATO va fi subminată ca putere globală, va deveni slabă din punct de vedere structural și ideologic și nu va putea rezista obiectivelor viitoare ale Rusiei, care pot include câștiguri teritoriale sau stabilirea dreptului Rusiei de a conduce parțial statele pe care Moscova le consideră a fi în sfera sa de control.