„Dacă vor decide să aplice, Finlanda și Suedia vor fi primite cu brațele deschise în NATO. Finlanda și Suedia sunt partenerii noștri cei mai apropiați”, a spus Stoltenberg, scrie digi24.ro.

La rândul său, lidera parlamentului European,  Roberta Metsola, a transmis că legislativul UE va continua să ceară noi sancțiuni împotriva Rusiei, precum și aplicarea pachetelor actuale de sancțiuni într-un mod mai bun și mai eficient. 

„Vom continua să discutăm despre acest lucru și la Strasbourg, săptămâna viitoare, dar în cazul nostru, acest parlament va continua să se bazeze pe impulsul acestei coordonări fără precedent pe care o avem, care este extrem de importantă, deoarece împărtășim valorile fundamentale și împărtășim apărarea noastră și dreptul Ucrainei de a se apăra”, a declarat Metsola. 

Finlanda și Suedia își vor exprima împreună dorința de a adera la NATO în luna mai, au informat la începutul săptămânii ziarele Iltalehti din Finlanda și Expressen din Suedia.

În ciuda cooperării strânse cu Alianța Nord-Atlantică, îndeosebi de când Rusia a anexat Crimeea în 2014, ambele țări nordice au ales să rămână în afara organizației. Dar invadarea Ucrainei de către Rusia a forțat Suedia și Finlanda să examineze dacă neutralitatea lor militară este cel mai bun mijloc de a asigura securitatea națională.

Potrivit cotidianului Iltalehti, liderii Finlandei și Suediei plănuiesc să se întâlnească la data de 16 mai și după aceea să anunțe public planurile de a aplica pentru a se alătura NATO.

La rândul său, cotidianul suedez Aftonbladet a raportat, citând surse apropiate guvernului suedez, că SUA și Marea Britanie au promis Suediei o prezență militară sporită, exerciții militare mai aprofundate și sprijin „politic puternic” din partea țărilor NATO pentru procesul de aderare.

Rusia a transmis avertismente oficiale Suediei și Finlandei asupra consecințelor aderării la NATO

Săptămâna trecută, administrația Vladimir Putin a transmis avertismente Suediei și Finlandei referitoare la efectele eventualei integrări în Alianța Nord-Atlantică, după cum afirma Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova.

„Noi am emis toate avertismentele, atât public, cât și prin canale bilaterale. Suedia și Finlanda cunosc aceste lucruri, nu vor trebui să fie surprinse de nimic, au fost informate despre tot, la ce vor conduce aceste decizii”, a declarat Maria Zaharova la postul Russia-24.

Cu câteva zile înainte, purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, susținea că extinderea NATO nu va aduce mai multă stabilitate în Europa. 

Pe de altă parte, Statele Unite au transmis pe 15 aprilie că nu ar fi îngrijorate de faptul că o extindere a NATO ar face altceva decât să promoveze stabilitatea în Europa.

Înaintea invaziei militare, Moscova a criticat vehement intenția Ucrainei de a deveni membră NATO și a cerut garanții de securitate din partea Alianței Nord-Atlantice. NATO argumentează că nu are intenții ofensive, ci doar o strategie defensivă.

NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte și din Uniunea Europeană. Țările membre ale UE care nu au aderat la Alianța Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta și Suedia. 

În luna iunie este programat un summit NATO la Madrid, care va avea ca scop consolidarea coeziunii în cadrul Alianței și revizuirea conceptului său strategic pentru a face față provocărilor în materie de securitate.