Liderul Partidului Social-Democrat, de guvernământ, Liviu Dragnea, are o condamnare pentru falsificare de voturi și nu are astfel dreptul de a deveni premier, menționează Rador. El neagă că ar fi comis vreo ilegalitate.

Dragnea a făcut presiuni pentru modificări legislative, între care și emiterea unui decret prin care să se suspende sentințe de detenție și să se pronunțe aministii, care l-ar ajuta și în cazul lui.

Este considerat a fi adevăratul conducător al României, deși nu deține nici o funcție în Guvern.

„Dacă o amnistie ar fi adoptată, așa cum doresc unii, acest lucru ar reprezenta un pas înapoi de la domnia legii”, a declarat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în cursul unei conferințe de presă susținută împreună cu președintele României, Klaus Iohannis.

„Chiar dacă Uniunea Europeană este construită pe baza unor compromisuri, nu pot exista negocieri cu privire la principiile legale”, a adăugat el.

O tentativă de la începutul anului 2017 a social democraților de a dezincrimina mai multe forme de corupție a generat cele mai ample demonstrații de protest din România după căderea regimului comunist, în 1989. În noiembrie, legiuitorii au aprobat o decizie susținută de PSD și de partenerul său de coaliție prin care sunt anulate înregistrările audio pe baza cărora au fost elaborate dosare de corupție, decizie care ar putea duce la anularea a sute de condamnări, între care și cea a lui Dragnea.

Opoziția de centru a contestat această hotărâre la Curtea Constituțională, care ar putea pronunța o decizie pe data de 16 ianuarie.

Vorbind ulterior în cursul unei alte conferințe de presă, împreună cu premierul Viorica Dăncilă, Juncker a cerut autorităților române să lase deoparte disputele interne pe perioada președinției UE, care a început pe 1 ianuarie.

Juncker a adăugat:

„Doamna prim ministru mi-a spus că nu dorește să afecteze în nici un fel președinția română prin exportarea în Europa a dificultăților interne”.

Luna trecută, Juncker a generat reacții furioase la București după ce a sugerat, într-un ziar german, că România nu ar fi pregătită să preia conducerea UE. Întrebat dacă își menține această afirmație, Juncker a afirmat că nu o va retrage.

Președintele Iohannis, de centru, a criticat la rândul lui disponibilitatea guvernului de a prelua președinția și se opune ferm unei eventuale amnistii, dar a încercat vineri să proiecteze o imagine a unității.

„Suntem foarte bine pregătiți pentru perioada dificilă care va urma”, a declarat el.

Pe durata președinției sale, România va avea de-a face cu Brexitul, în martie, cu alegerile pentru Parlamentul European din luna mai și cu negocierile extrem de dure pentru viitorul buget pe termen lung al Uniunii Europene.

România a aderat la blocul comunitar în 2007.