Chiar și după 71 de ani, relațiile Japoniei cu țările vecine rămân tensionate din cauza exceselor armatei japoneze și a ascensiunii militariste a țării la începutul secolului al XX-lea.

"Privind propriul nostru trecut și încercând profunde remușcări, doresc sincer ca niciodată să nu se repete ravagiile războiului", a declarat împăratul Akihito, fiul lui Hirohito, în cadrul unei ceremonii la Tokyo.

De la începutul domniei sale în 1989, Akihito, în prezent în vârstă de 82 de ani, nu a încetat să personifice Japonia pacifistă și democrată în respectarea Constituției din 1947.Astfel, el a parcurs de-a lungul anilor țările victime ale atrocităților armatei japoneze și și-a exprimat durerea populațiilor afectate.

Akihito a utilizat pentru prima oară anul trecut, cu ocazia comemorărilor de la 15 august, expresia "profunde remușcări".

"Noi trebuie să acționăm ca niciodată să nu se mai repete ororile războiului. Este un angajament ferm pe care trebuie să-l menținem pentru a contribui la pace și stabilitate", a spus luni premierul Shinzo Abe, căruia pacifiștii îi reproșează intenția de a schimba Constituția Japoniei al cărei articol nouă precizează renunțarea țării la război ca mijloc de a reglementa diferendele internaționale.

Pe de altă parte, ministrul de interne, Sanae Takaishi, și colega sa responsabilă de Jocurile Olimpice de la Tokyo, Tamayo Murakawa, precum și aproape 70 de parlamentari și alte personalități s-au dus luni la sanctuarul patriotic Yasukuni din Tokyo, ridicat în memoria victimelor conflictului, ceea ce riscă o dată în plus să suscite iritarea Chinei și a Coreii de Sud.

Acest loc de cult shintoist onorează circa 2,5 milioane de soldați căzuți pentru țară, între care 14 japonezi condamnați drept criminali de război de către aliați după terminarea conflictului. Aceste nume au fost înscrise în secret în 1978 la Yasukuni și dezvăluirea acestui gest a atras dezaprobarea țărilor vecine.

Shinzo Abe a evitat de la revenirea sa la putere în decembrie 2012 să se ducă la Yasukuni de 15 august. El s-a mulțumit luni să aducă o ofrandă, ca de obicei. El nu s-a dus acolo decât o singură dată în trei ani și jumătate, în decembrie 2013, pentru a aniversa revenirea sa la putere, dar atunci i-a iritat nu numai pe conducătorii de la Beijing și Seul, ci și guvernul american care și-a exprimat "dezamăgirea" față de acest gest.

Expansiunea militară a Japoniei între 1910 și 1945 continuă să otrăvească relațiile sale cu vecinii săi asiatici.

Președinta sud-coreeană Park Geun-Hye a lansat un apel luni la o "cotitură a relațiilor spre viitor" între țara sa și Japonia.