Ieri la Chișinău a sosit în vizită Înaltul reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Catherine Ashton. Care este mesajul și importanța acestei vizite în contextul summitului Parteneriatului Estic care va avea loc în noiembrie a.c., la Vilnius, și la care urmează a fi parafat acordul de asociere a RM cu UE?

Este o vizită foarte importantă. În primul rând, țin să reliefez faptul că, așa după cum cunoașteți, doamna Ashton fiind Înalt reprezentat pentru Politica Externă și Securitate este vicepreședinte al Comisiei Europene. Asta înseamnă că, după președintele Barroso, ea este a doua persoană în această instituție extrem de importantă. Vizita doamnei Ashton la Chișinau vine să semnaleze într-o manieră foarte clară și foarte precisă  faptul că, după criza politică prin care am trecut noi de la începutul acestui an până la sfârșitul lunii mai, nu doar că la noi lucrurile au revenit în albia firească, dar am reușit să readucem dialogul nostru exact pe platforma și în contextul pe care ni-l dorim, unul foarte intens, unul axat pe obiective foarte precise și unul în care disputăm probleme, provocările, dar și soluțiile pe care le putem avea cu UE. Doamna Ashton a venit să demonstreze această  încurajare de a moderniza țara, de a asigura creșterea economică, de a asigura supremația legii și de a consolida democrația în Republica Moldova. UE dispune de pârghii, de instrumente pentru a ne ajuta să scurtăm cât mai mult posibil această perioadă foarte dificilă în care ne regăsim de aproape 22 de ani și de a demonstra cetățenilor noștri că prin acțiuni democratice, conform legii și într-un context democratic, se pot realiza schimbări sprte bine pe care fiecare cetățean le va resimți.

Astfel, am discutat domenii foarte punctuale cum ar fi dezvoltarea economiei și care ar fi asistența pentru sprijunul bugetului din Republica Moldova,  pe proiecte concrete. De exemplu, am vorbit cu doamna Ashton despre contribuția eventuală pe care putea să o facă UE la distrugerea pesticidilor, un efort pe care îl face NATO, dar mai avem încă o cantitate, care din păcate mai intoxică apele noastre, mai intoxică astfel sănătatea cetățenilor din Republica Moldova, afectează  agricultura. Doamna Ashton a fost foarte deschisă la această solicitare de a ne oferi resurse financiare.

Sigur, am discutat și Vilnius, dar și ce se va întâmpla după Vlinius. Deci, am trecut în revistă într-o manieră foarte punctuală calendarul , care ne va permite să parafăm acordul de asociere cu UE. După aceea sper foarte mult să-l semnăm pe parcursul mandatului acestei Comisii Europene, dar și pe parcursul mandatului acestui Parlament și acestui Guvern.

Ce urmează în această perioadă de 4-5 luni, până la summitul de la Vilnius ? Opoziția comunistă critică opțiunea proeuropeană a actualei puteri, critică Guvernul  condus de Dstră, acuză UE de ingerință în treburile interne ale RM, și se pare pregătește grupuri de șoc care să participe la proteste împotriva guvernării, la acte de nesupăunere civică, ccum spun comuniștii. În ce măsură PCRM ar putea crea probleme în cea ce privește cusrsul European al RM și parafarea acrodului de asociere cu UE?

Nu vreau să comentez prea mult declarațiile și acțiunile opoziției. E suficient ca orcine să analizeze cât de sustenabilă este această poziție a comuniștilor, înclusiv în materie de politică externă din 2001 încoace, și va observa că aceste urcări și coborâșuri, schimbări dramatice de obiective,  au fost un element constant, ceea ce demonstrează încă o dată că PCRM nu are principii și nu are obiective, ci este un partid de conjunctură și, în funcție cum bate vântul, își ajustează și ei obiectivele sale.

În ceea ce privește declarațiile despre o revoluție de catifea, după mine e o contradicție de termen. Comuniștii din totdeauna s-au asociat cu revoluții sângeroase și nici de cum cu cele de catifea. Eu vreau și pe această cale să le adresez apelul să respecte ordinea constituțională din Republica Moldova,  să nu uite că, în primul rând,  sunt cetățeni ai Republicii Moldova sunt cetățeni care trebuie să demonstreze și printr-un exemplu, în calitatea lor de politicieni, de respectare a cadrului legal existent.

Tot ce se întâmplă în cadrul legal și nu afectează securitatea publică, nu provoacă probleme  în nici o țară democratică, dar ceea ce vrea să vină ca un o lovitură de stat,  iată aici sunt convins că avem suficiente pârghii pentru a proteja această ordine constituțională și bunăstarea cetățenilor din Republica Moldova, astfel încât dânșii, mi-aș dori foarte mult să răspundă, inclusiv la apelurile mele, de a ne angaja, dacă într-adevăr îi interesează soarta țării și soarta cetățeanului. Să ne angajăm într-un dialog, un dialog în care fiecare parte își are un rol bine definit. Opoziția ar trebui să critice neîndoielnic ceea ce face guvernarea, dar să vină cu argumente, să vină cu soluții. Deocamdată nu am auzit soluții, nu am auzit argumente. Totul se limitează la declarații foarte și foarte speculative.

Cum poate deveni procesul de apropiere de UE ireversibil, asa cum si-a propus Guvernul?

Ce înseamna Uniunea Europeană? Dincolo de faptul că întrunește 28 de țări prospere, țări stabile, țări cu instituții funcționale, mai este și o uniune a țărilor cu aceleași valori, cu aceleași sisteme, aceste valori  fiind nimic altceva decât un stat unde nu există corupție sau fenomenul este atacat eficient de către instituțiile statului. Este un stat în care în prim plan se află interesul cetățeanului. Restul - birocrația, poliția, instituțiile statului - există și funcționează pentru interesul cetățeanului. Asta înseamnă o uniune de state bazate inclusiv pe faptul că drepturile omului sunt respectate, pe sensibila calitate a vieții începând cu locurile de muncă și terminând cu calitatea apei pe care o consumăm noi. Iată pe acest motiv noi ne propunem să partajăm exact aceleași valori, sisteme care și-au demonstrat viabilitatea și faptul că servesc în primul rând cetățeanul. Gândiți-vă că aproape 200 de mii  de concetățeni de-ai noștri, de exemplu, se integrează foarte bine în Italia, ceea ce înseamnă că atunci când există un cadrul legal, un fundament politic sănătos, cetățeanul nostru este capabil să-și manifeste capacitățile talentul și să se regăsească cu un anumit nivel de confort acolo. Din acest motiv ne dorim și noi să avem exact același sistem compatibil cu ceea ce există în UE. Astfel, dacă vom continua exact aceeași linie de acțiune și de cândire, sunt convins că vom ajunge și noi în această fază, dar încă odată cu sprijinul activ financiar, politic din partea partenerilor noștri europeni.

Ce perspectivă are RM să obțină liberalizarea regimului de vize cu UE până la viitoarele alegeri parlamentare ordinare, ceea ce ar însemna sfârșitul lui 2014 – începutul lui 2015?

După cum vă spuneam am discutat, și cu prilejul vizitei baronesei Ashton, despre agenda noastră europeană și despre calendarul pe care îl avem la dispoziție pentru a realiza această agendă. Am discutat Acordul de Asocierie, Zona de Liber Schimb și binențeles planul pe vize, care ne va permite să obținem regimul fără de vize pentru cetățenii din Republica Moldova. Așa după cum a amenționat și doamna Ashton la conferința de presă, șansele Republicii Moldova sunt bune. Sigur că încă nu am finalizat îndeplinirea acestor condiționalități. Mai avem încă mai multe elemente de realizat. Dacă vă uitați la raportul care ne-a fost prezentat nouă de către Comisia Europeană, cum am avansat noi îndeplinirea acestor condiționalități, el arată un progres enorm, arată faptul că instituțiile din Republica Moldova înțeleg foarte bine ce trebuie să facă și se mișcă binișor în acest sens, astfel încât avem timp suficient  până la sfârșitul lunii noiembrie să lucrăm asiduu într-o manieră foarte riguroasă și sistemică asupra depășirii acestor dificultăți și Comisia Europeana să facă această declarație la Vilnius că Republica Moldova întrunește aceste condiții, Deci, avem nevoie în continuare de mobilizare maximă, avem nevoie în continuare de o comunicare foarte buna în interiorul Guvernului, între Guvern și Parlament, astfel încât agenda legislativă a Parlamentului să fie în maximă concordanță cu obiectivele  Guvernului. Deocamdată, am reușit foarte bine acest lucru și sper că vom reuși și mai departe.

Sigur că exista tot timpul anumite pericole, există anumite situații neprevăzute pentru că tot ceea ce facem noi are și un context regional, dar sunt convins că prin această competență prin capaciteatea de a acționa la rece la provocări, la probleme de sorginte internă, de sorginte regională, noi vom putea să ajungem la Vilnius cu agenda noastră și obiectivele noastre realizate.

Frontiera UE trece pe râul Prut, adică la hotarul cu România. Cum poate fi caracterizată astăzi relația Chișinău - București și cum ar putea ajuta România Republica Moldova să se apropie cât mai mult de UE?

Relația dintre Chișinău și București este una matură și una axată pe proiecte foarte concrete. Am înțeles cu toții că este foarte important și sub nicio formă nu îmi doresc să neglijez dimensiunea relațiilor umanitare, culturale, în educație și avem de altfel mult de făcut aici, dar foarte important este să ne axăm și pe proiecte care vor dezvolta infrastructura, interconexiunea, poduri, gazoducte, linii electrice și așa mai departe. Iată, pe aceste obiective ne vom axa astăzi în discuția cu omologul meu, dl Ponta, și aceste obiective sunt susținute, la fel, de către Comisia Europeană și UE în ansamblu, fiindcă este vorba nu doar de interconectarea, de exemplu, cu sistemul gazier din România, ci cu o piață comună a UE. În momentul în care vom ajunge acolo, vom putea, sunt convins, obține și o reducere de prețuri, avea mai multă flexibilitate în negocierea prețurilor cu partenerii noștri tradiționali; vom avea ceea ce numim noi mai multă securitate. Deci e un dialog foarte bun, unul permanent și unul care ne susține pe noi în realizarea acestei agende europene.

Construcția construcția gazoductului Iași - Ungheni va începe pe 27 august, acest an. E o dată simbolică?

Bineînțeles că am ales nu în zadar această dată. Îmi doresc foarte mult să reușim și este foarte fezabil acest obiectiv; în ziua când sărbătorim independența să reușim să venim cu un element care va fortfica această independență, fiindcă independența este o noțiune cu mai multe fațete. Vorbim despre independență economică, alimentară și independența sau securitatea energetică joacă un rol deloc printre ultimele în acest sens, astfel încât acest obiectiv - după cum vă spuneam, unul realizabil și care trebuie să se producă și în prezența comisarului european pentru energie, dl Oettinger - va avea această conotație și încărcătură puternică de consolidare a independenței noastre.

În ce măsură apropierea RM de UE este împiedicată de problema transnistreană și prezența trupelor ruse. Cum vede Chișinăul soluționarea conflictului cu Tiraspolul  și cum califică prezența militarilor ruși în regiunea nistreană?

Conflictul transnistrean este o problemă, în primul rând, pentru funcționalitatea statului R.Moldova. Este o rană veche, una care sângerează mereu, una care crează multiple probleme pentru funcționarea unui sistem unic economic, politic, constituțional ș.a.m.d. Unul care împiedică viațași crează tot felul de probleme pentru cetățenii care locuiesc pe malul stâng, dar și celor care locuiesc pe malul drept, fiindcă  suntem elemente dintr-un organism unic și atunci când apare o anumită ruptură, sigur, apar multiple probleme. Cum ne dorim să rezolvăm acest conflict? E un impediment sau nu în calea integrării europene? În primul rând, pornesc de la convingerea mea fermă că integrarea europeană va însemna doar beneficii pentru cetățenii care locuiesc pe malul drept, dar și pentru cei care locuiesc pe malul stâng al Nistrului. În momentul în care vom avea regim fără de vize, toți deținătorii de pașapoarte moldovenești, indiferent de faptul unde locuiesc ei – fie la Râbnița, fie la Rezina – vor putea benefcia de acest regim. În momentul în care vom avea zonă de libver schimb cu anumite facilități chiar pentru cei din regiunea transnistreană, problema e doar să dorească să beneficieze de acest regim. Acest lucru va însemna creștere economică,  accesul pe o piață enormă de 500 milioane de oameni, va însemna diminuări de prețuri etc.

Deci, integrarea europeană înseamnă nimic altceva decât creșterea atractivității malului drept în raport cu malul stâng. Uitați-vă că doar în ultimele trei săptămâni am semnat cu Banca Europeană de Investiții și cu Banca Europeană de dezvoltare și Reconstrucții acordui în valoare  de 300 milioane de euro pentru drumurile noastre. Or, asta înseamnă un sprijin enorm pentru a reface infrastructura, pentru a avea drumuri europene cu calitatea pe care ne-o dorim. Am dori foarte mult ca o parte din acești bani să-i putem să-i cheltuim și pe malul stâng al Nistrului, dar pentru aceasta există anumite premise pe care trebuie să le îndeplinim și nu să creăm o diferență mult prea mare între calitatea drumurilor de aici și de acolo. De aia și ziceam că integrarea europeană înseamnă faptul de a convinge cetățenii – atât pe malul drept, cât și pe malul stâng – că doar într-un stat unic vom putea să creăm condiții benefice pentru toși cetățenii din R.Moldova.

În ceea ce privește prezența trupelor ruse, cunoașteți poziția Chișinăului. Nu s-a schimbat nimic absolut. Ne pronunțăm pentrru retragerea acestor trupe. Vorbesc de ceea ce convențional putem numi fosta Armată a 14-a a Federației Ruse care, în mod special, acum se reduce la arsenalul de la Cobasna și cei care păzesc acest arsenal. Nu văd niciun motiv pentru păstrarea – nu tot timpul în condițiile cele mai bune – a acestui arsenal. În ceea ce privește contingentul de pacificatori, la fel, poziția noastră este că a venit timpul să transformăm și, subliniez acest cuvânt transformăm, nu înlocuim, contingentul actual pe unul sub egida OSCE sau unul în contextul dialogului UE-Rusia, astfel încât cele două părți să poată demonstra că în situații de conflict cum este cel transnistrean, se poate găsi un numitor comun și cu un deznodământ fericit pentru toate părțile.

 În ultimul timp tot mai mulți reprezentanți ai Federației Ruse, fie oficiali, fie cei care nu reprezintă oficialitățile, au sugerat că locul Republicii Moldova ar fi în spațiul euro-asiatic și nu în UE. Cum privește guvernul de la Chișinău Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan?

Eu aș vrea să fac doar câteva precizări. În primul rând, dialogul nostru cu Federația Rusă este unul permanent, intens și unul care de-a lungul acestor 4 ani (aduceți-vă aminte de anul 2009 și unde suntem astăzi) cred că am demonstrat capacitatea de a merge de o manieră constructivă, ascendentă, dar construind o temelie foarte sănătoasă. Iarăși, nu vreau să vorbesc prea mult despre comuniști, dar din 2001 până 2009, cât timp ei s-au aflat la putere, relația cu Rusia a fost atât de sinusuoasă, de la dragoste la declarații aproape de război ș.a.m.d., cu pierderi enorme pentru economia Republicii Moldova. Noi am ales altă cale, una de relații civilizate bazată pe maturitate, pe capacitatea de a vorbi despre faptul că integrarea europeană sub nicio formă nu înseamnă dorință de a diminua sau afecta relația cu Moscova, care va fi întotdeauna importantă.

Ministrul slovac de externe Miroslav Lajcek îmi spunea că, în mod special după aderarea la Uniunea Europeană, relația dintre Bratislava și Moscova chiar s-a îmbunătățit. Acesta este primul element. Al doilea element: pentru noi, ceea ce contează sunt declarațiile oficialilor de la Moscova. Primul ministru Dmitri Medvedev, ambasadorul Rusiei Farit Mukhametșin, care a vorbit recent la o conferință organizartă la Chișinău la subiectul Uniunii Euro-Asiatice, primul viceministru de externe Grigori Karasin, care s-a aflat câteva zile în vizită la noi, ei toți pornesc în declarațiile lor de la faptul că respectă alegerea Republicii Moldova privind integrarea europeană, constatând, ca și noi, că acest obiectiv de integrare nu contravine dorinței atât a Chișinăului, cât și a Moscovei de a avea o relație solidă și matură.

Deci, pentru noi contează aceste declarații ale executivului de la Moscova, la acestea ne orientăm  și în baza lor vom continua să facem tot ce este posibil pentru a îmbunătăți dialogul politic, pentru a amplifica schimburile comerciale, pentru a avea capacitatea, inclusiv de a ne axa pe probleme unde, deocamdată, mai avem diferențe de opinii, cum ar fi soluționarea conflictului transnistrean și problema care ține de retragerea trupelor și contingentul de pacificatori.