Vice-președintele Asociației Frăția ortodoxă „Paisie Velicikovski”, din Chișinău, Constantin Ciobanu, unul dintre organizatorii evenimentului, menționează că ura, vrajba, intoleranța între oameni, corupția sunt  câteva dintre urmările  trecutului comunist. La depășirea sechelelor provocate de acest regim ar contribui educația în spiritul valorilor naționale tradiționale, care au stat la baza societății de până la instaurarea regimului comunist - onoarea, credința, respectul față de lege, proprietatea privată și demnitatea umană:

„Crimele regimul comunist, atât asupra propriului popor, cât și a popoarelor care au fost încadrate cu forța în fostul imperiu sovietic, au lăsat o amprentă puternică asupra mentalității lor. Ar trebui să enumărăm unele dintre aceste crime, pe lângă teroarea asupra diferitor pături sociele – intelectualitate, țărănime,  biserică - la acestea s-ar adăoga: instigarea la dușmănie, invidie și ură de clasă, profanarea noțiunii de lege, distrugerea identității politice, economice, sociale și culturale a țării, jefuirea, distrugerea operelor de artă, ridicarea în calitate de normă socială a minciunii, trădării, violenței și cruzimii, profanarea credinței în om și în Dumnezeu, cât și izolarea artificială de cele mai mari realizări ale culturii și civilizației mondiale, izgonirea multor oameni din țară, etc. De aceea scopul asociației noastre și a altor frății ortodoxe este de a contribui la o renaștere spirituală a poporului nostru, ca și a celorlalte ce au avut de suferit de teroarea bolșevică. Acest lucru poate fi realizat prin pomenirea și deplângerea  victimelor acelui regim totalitar, păstrarea memoriei tuturor acelor persoane. Și începem de la propriile noastre familii – ne străduim să cunoaștem și să-i pomenim pe acele rude ale noastre care au avut de pătimit în perioada regimului totalitar. Spre exemplu, am descoperit că mai mult de 30 de rude de-ale mele – iar buneii au fost din familii înstărite, numeroase, răzeși din regiunea Chișinăului, - au fost deportate, represte, sau au avut într-un fel de suferit de pe urma regimului bolșevic. Adesea despre aceste lucruri nu se vorbește în familii, dar e de datoria noastră să-i cunoaștem și să-i pomenim... Trebuie să contribuim la restaurarea tradțiilor societății noastre de până la instaurarea regimului bolșevic – să ne aducem aminte despre cinstea și demnitatea fiecărui om, despre calități superioare, precum noblețea, adevărul, ordinea și legea. Să-i învățăm și pe tineri a iubi propriul pământ, propriul popor, propria istorie, limbă, tradiție și cultură”, a menționat Constantin Ciobanu.

Istoricul Virgiliu Bârlădeanu, vice-directorul Institutului de Istorie al Academiiei de Științe, unul dintre participanții la masa rotundă a subliniat că păstrarea memoriei victimelor regimului comunist, cunoașterea eroilor rezistenței și a valorilor naționale, poate contribui la eliberarea interioară de acest trecut și construirea unei societăți democratice. Istoricul remarcă faptul că doar în ultimii 7-8 ani, în societatea noastră a început să se vorbească mai liber despre represiunile comuniste. Cei care au supraviețuit  acceptă cu mult greu să povestească despre suferințele prin care au trecut. Însă, atunci când depășesc bariera interioară, ei au foarte multe de povestit, remarcă Virgiliu Bîrlădeanu:

“În general, chiar și la începutul anilor 90, tema aceasta era o temă tabu, o temă evitată în discuțiile publice. Pentru că oamenii nu aveau încredere. Și abia cu vreo 7-8-9 ani în urmă s-a simțit o schimbare prin inițiativele care se desfășurau la nivel public, prin deschiderea monumentelor. Oamenii au simțit pot vorbi la tema aceasta cu încredere, fără consecințe. Și au început, puțin câte puțin, să-și deschidă acest trecut. Or, pe timpul sovieticilor nici în interiorul familiilor nu se vorbea. Și lucrul acesta îl constatăm des. De ce? Nu se vorbea în prezența copiilor, pentru că ei puteau să vorbească despre asta la școala și asta risca să aibă consecine grave. Acum oamenii au învățat iarăși să vorbească despre acest trecut. Pentru că este un trecut dureros. Fiecare trebuie să-și depășească un complex în această privință. Luînd interviurile pentru volumele “Arhivele Memoriei”, un proiect finanțat de stat, la care am lucrat mai mulți ani, mulți ne întrebau – dar despre ce să vorbim, vorbim 15 minute și mergem mai departe. Apoi să știți că interviurile acestea durau apoi câte o oră, două, iar cu alții ne întîlneam de câteva ori la rând. Pentru că oamenii adesea nu-și dau seama cât de adânc coboară această traumă la nivel individual, dar și colectiv”.

Oamenii, discutând depre trecutul comunist, iau în dezbatere multe subiecte, unele din ele foarte sensibile, profunde. Daor odată cu  discutarea și cunoașterea acelui trecut, poate avea loc și curățarea de stigmatele provocate de acesta, consideră istoricul Virgiliu Bârlădeanu:  „Multe din acele teme despre care vorbim cu victimele fodtului regim, nu pot fi discutate nici la televizor, sau la radiou. Problema trădătorilor, a celor care au făcut donosurile, care uneori erau chiar vecinii. Și oamenii aceștia au dileme, cum să vorbească cu ei, dacă în general face să le spună numele. Multe dileme există în relație cu acest trecut. Suferințele femeilor, ale copiilor. Procesul acesta de identificare a trecutului totalitar și epurarea lui, sau curățarea lui care e un proces îndelungat – unii îl conștientizează, alții nu. Dar eu cred că într-o generație, sau în câteva generații, cât va dura procesul,  vom reuși să scăpăm de trecutul totalitar comunist”, afirmă istoricul.

Cercetătorul mai remarcă faptul îngrijorător că o doză de nostalgie după trecutul sovietc, este preluată de tânăra generație.  Pentru a depăși traumele trecutului și a evita nostalgia, trebuie să vorbim deschis despre trecutul totalitar și toate dramele prin care au trecut basarabenii, iar victimele să fie cinstite și comemorate, doar astfel putem depăși sechelele provocate de violența regimului totalitar. Țările Baltice sunt un exemplu demn de urmat în acest aspect, consideră Virgiliu Bârlădeanu: „Este demn de preluat exemplul Lituaniei în acest sens. Am colaborat mult cu oameni, instituții publice și organizații neguvernamentale din această țară. Suntem în contact continuu cu Ambasada Lituaniei care ne-a susținut proiectele și vreau să spun că în Lituania se lucrează foarte activ cu tânăra generație, încercând să le transmită valorile acestui popor cu o istorie și o tradiție bogată, inclusiv prin rezistența postbelică, care este puțin cunoscută, dar care este o pagină de glorie. Și noi am avut oameni care au opus rezistență acestui regim instaurat prin ocupație și avem ce transmite tinerei generații”,  e de părere Virgiliu Bârlădeanu.

Vorbind de modalitățile de a transmite această memorie cu privire la tradițiile poporului nostru, trecutul de până la invazia bolșevică și despre rezistența anticomunistă, istoricul a remarcat mai multe acțiuni, care sunt realizate de către Institutul de Istorie, în colaborare cu alte instituții. Printre acestea se numără editarea unor volume de memorii, realizarea unor expoziții ambulante: “Pentru ca această memorie să ajungă la cetățenii noștri, mai ales la tânăra generație, în cadrul unui Program de Stat, am realizat mai expoziții. Una dintre ele se află la Muzeul Regional de Istorie de la Comrat. Altele două se află la Sângerei, la Muzeul de Etnografie și la Telenești. Ultima este cea pe care am adus-o din Lituania și care relatează despre rezistența armată anticomunistă în perioada 1944-53. Vorbim în public și invităm oamenii să participe la mese rotunde și alte acțiuni. Am publicat mai multe volume sub genericul Arhivele Memoriei. Dar cred că se poate de făcut mult mai multe dacă ne-ar susține statul. Adesea însă statul rămâne reticent la aceste teme. Spre exemplu, în 2018 Institutul de istorie a pierdurt finanțarea programului de stat în cercetarea temei privind victimele represiunilor comuniste”, a mai specificat Virgiliu Bârlădeanu.

Istoricul V. Bârlădeanu a mai vorbit despre aportul Asociației „Paisie Velicicovschi” la protejarea Pietrei comemorative din scuarul de la intrarea în Parcul Valea Morilor. Acesta fiind un important loc al memoriei victimelor regimului totalitar bolșevic, ce au fost executate și aruncate în groapa comună din fostul sediu  NKVD în 1941, asociația organizează anual comemorarea victimelor regimuui comunist la 6 iulie și 30 octombrie. Organizația este în conitnuu dialog cu autoritățile pentru păstrarea acestui loc al memoriei, îregistrarea sa în actele oficiale și înălțarea pe viitor a  unui memorial cu gravarea numelor celor care au avut de pătimit în urma terorii bolșevice.