Potrivit lui Ion Duminică, romii au început să fie evacuați după ce în mai 1942, când a fost emis un ordin referitor la evacuarea romilor nomazi și a celor cu antecedente penale. Precum s-a constatat,  până la sfârșitul anului 1942 și chiar în 1943, au fost evacuați zeci de mii de romi, dintre care mulți erau cu ocupații sedentare - argintari, ursari, spoitorii ș.a. Încărcați în vagoane de vite aceștia au fost aduși în Transnistria, (care cuprindea pe atunci teritoriul de la Nistru până la Bug), unde au fost ținuți în condiții inumane. După 1943, când li s-a ordonat să se reîntoarcă în România, din 25 mii au revenit doar 11, afirmă istoricul. În Basarabia au fost evacuați romii doar din unele județe, susține Ion Duminică:

“După ce a fost realizat un recensământ, 114 romi nomazi și 1900 romi sedentari au fost deportați din Basarabia, spre Tighina.  Apoi au fost transportați în județul Balta și Berezovsca, în regiunea Nicolaev. Din Basarabia au fost evacuați romii din județele Cahul, Bălți, Lăpușna. Avem documente care demonstrează că din județele Soroca, Orhei, romii nu au fost deportați, fiind protejați de unele persoane, primari, etc. Spre exemplu, boierul de la Parcani a rugat jandarmeria să nu-i deporteze”,  a menționat istoricul Ion Duminică. De asemenea, multe personalități din România, au pledat împotriva deportării romilor.

Au mai existat și alte categorii de persoane supuse genocidului, pe lângă evrei, romi, reprezentanți ai altor minorități, persoane cu probleme psihice. Sunt fenomene tragice, care sperăm să nu să se mai repete, care au fost bazate pe umilința umană, fizică și psihologică. E necesar să învățăm această lecție a istoriei, ca ea să nu se mai repete, conchide istoricul:

“Tinerii de astăzi sunt educați în spiritul războiului, ei sunt pasionați de jocuri de calculator, în care e glorios a împușca și a omorî. Mai puțin se vorbește, inclusiv la lecțiile de istorie, despre ororile războiului, despre faptul că acesta produce mai multe victime în rândul populației civile, așa cum s-a întâmplat în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial”.

Numărul de ore rezervate dezvoltării culturii generale în școlile profesionale este mult mai mic decât cel prevăzut în licee, consideră pedagogul și metodista Școlii Profesionale nr. 3, Marina Poleacov, anume de aceea asemenea întâlniri sunt foarte binevenite. Pedagogul social de la aceeași instituție, Elena Olaru, consideră că efectul pedagogic al unor asemenea activități, organizate în comun cu Biblioteca “Ștefan cel Mare și Sfânt”, este evident: “Am văzut că tinerii noștri au fost foarte receptivi și au rezonat cu cele spuse de invitatul nostru, mai ales atunci când s-a vorbit, fiind făcută o paralelă cu actualitatea, despre umilirea psihică, hărțuirea care a constituit una din aspectele și rădăcinile holocaustulului”.

Această pagină a istoriei a fost timp de decenii trecută cu vederea și nici astăzi societatea din R. Moldova și din alte state nu este pregătită de a recunoaște tragicele evenimente, afirmă cu regret Ion Duminică. Comunitatea romă nu a primit până la moment permisiunea de a instala un monument în memoria holocaustului, locurile propuse în acest scop fiind refuzate, din motiv că nu se integrează în “spațiul respectiv”, mai menționează istoricul, care pledează pentru inițiativa de a organiza o bibliotecă de cultură romă la Chișinău.

Istoricul optează pentru studierea, în cadrul disciplinelor obligatorii a holocaustului și a altor momente importante, dar puțin cunoscute din istoria națiunilor conlocuitoare din R. Moldova:”Foarte puțini tineri dar și adulți știu că personalități de vază, precum Ștefan Neaga, Eugen Coca ș.a. au fost de origine romă. Sau că multe momente ce țin de cultura romilor sunt redate în operele unor scriitori ca Vasile Alecsandri - “Istoria unui galben”, “Barbu Lăutaru”,  Gheorghe Asachi - “Țiganul”,  Zaharia Stancu - “Șatra”, etc.”, afirmă Ion Duminică.

Gheorghe Lupușoru de la filiala “Ștefan cel Mare și Sfânt” ne-a informat că pentru data de 8 aprilie, când e marcată ziua romilor, bibliotecarii pregătesc o expoziție cu diferite cărți artistice și istorice, ce reflectă cultura și istoria romilor.