Un armistițiu a intrat în vigoare pe 8 aprilie, după aproape 40 de zile de atacuri israeliano-americane asupra Iranului și de represalii ale Teheranului în regiune, transmite Digi24. 

Dar conflictul continuă sub alte forme: Washingtonul impune un blocaj asupra porturilor iraniene ca represalii pentru închiderea de către Teheran a strâmtorii Ormuz, prin care tranzitau înainte de conflict o cincime din hidrocarburile consumate la nivel mondial.

„Republica Islamică a transmis joi seara textul ultimei sale propuneri către Pakistan, mediator în discuțiile cu Statele Unite”, a anunțat agenția oficială iraniană IRNA, care nu a oferit mai multe detalii.

De la primele discuții infructuoase din 11 aprilie, Islamabadul depune eforturi pentru a-i readuce la masa negocierilor pe cei doi beligeranți, notează AFP, citată de News.ro.

Respingând o ofertă anterioară, președintele american Donald Trump a avertizat miercuri că iranienii ar avea „interesul să devină inteligenți și asta, repede!”.

El a menționat posibilitatea unei prelungiri a blocadei împotriva Iranului „pe o perioadă de câteva luni”, potrivit unui înalt responsabil de la Casa Albă.

Trump va ignora obligația de a solicita autorizația Congresului pentru continuarea războiului

Teoretic, Donald Trump are timp până vineri să solicite autorizația Congresului pentru a continua războiul. Dar guvernul său a lăsat să se înțeleagă că va ignora această obligație, democrații fiind neputincioși să o impună.

În fața amenințărilor de la Washington, Teheranul rămâne inflexibil. „Republica Islamică nu s-a sustras niciodată negocierilor (...) dar cu siguranță nu vom accepta să ni se impună” o politică, a declarat vineri șeful puterii judecătorești iraniene, Gholamhossein Mohseni Ejeï.

La unison cu alți lideri iranieni, el a adăugat că Statele Unite nu au „obținut nimic” din război.

Petrolul, la cote maxime

În fața perspectivei unui blocaj al conflictului, Brentul, referința mondială pentru țiței, a depășit joi pentru scurt timp pragul de 126 de dolari, un maxim înregistrat de la începutul anului 2022, în momentul invadării Ucrainei de către Rusia. Vineri, prețul a scăzut la aproximativ 112 dolari.

Conflictul a provocat mii de morți, în principal în Iran și Liban, iar repercusiunile sale continuă să zguduie economia mondială.

„Lumea se confruntă cu cea mai gravă criză energetică din istoria sa”, a declarat directorul Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea față de „strangularea” economiei globale din cauza paralizării strâmtorii.

Viață grea pentru iranienii de rând

Deși, datorită armistițiului, iranienii au putut reveni la o oarecare normalitate, viața lor de zi cu zi este afectată de inflația care explodează, la fel ca șomajul, într-o țară deja slăbită de decenii de sancțiuni internaționale. „Pentru mulți dintre noi, a devenit dificil să plătim chiria și chiar să cumpărăm alimente, iar unii nu mai au nimic”, mărturisește Mahyar, în vârstă de 28 de ani, intervievat de un jurnalist AFP din Paris. Compania sa a concediat deja aproape 40% din personal.

„Mesele noastre sunt mai puțin pline”, confirmă Shahin Nampoor, student de 18 ani. „De la război, totul a devenit de zece ori mai scump, nu mai există prețuri fixe și fiecare impune prețurile sale”, de la țigări la alimente, relatează tânărul.

Pe frontul libanez, noi atacuri israeliene asupra sudului țării au făcut cel puțin șaptesprezece morți joi.

Ambasada americană la Beirut a solicitat o întâlnire între președintele libanez Joseph Aoun și premierul israelian Benjamin Netanyahu, considerând că Libanul se află „la un moment de cotitură”.

Operațiunile desfășurate în Liban de Israel, care luptă împotriva mișcării pro-iraniene Hezbollah, au provocat peste 2.500 de morți și peste un milion de persoane strămutate de la începutul lunii martie, potrivit autorităților.