Pavel mărturisește, după prima zi de spectacol, că a trăit un catharsis cultural și s-a simțit îmbrățișat de către publicul de la Chișinău pe durata spectacolului.

Despre emoțiile de pe scenă, repetiții, rolul pe care l-a jucat, Pavel Bartoș a povestit într-un interviu oferit în exclusivitate pentru „Radio Chișinău” realizat de colega noastră Victoria Cernea.

Radio Chișinau: Cum te simți după premieră?

Pavel Bartoș: Fericit. Dacă aș zice obosit, n-o să mă credeți. Nu simți oboseala după o astfel de premieră, pentru că am făcut ceva ce-mi place tare mult, am făcut ceva ce mi-am dorit tare mult, mi-am dorit să mă întâlnesc cu trupa de la Chișinău, cu actori de la Chișinău, mi-am dorit un astfel de rol și, se pare că, Doamne-Doamne mă iubește. Cineva, acolo Sus, cu drag mă iubește și-i mulțumesc.

Radio Chișinău: Ți-ai dorit să te întâlnești cu actorii din Rep. Moldova. Cum au fost repetițiile?

Pavel Bartoș: Suntem de o săptămână la Chișinău. Vă spun sincer, eu demult nu am mai repetat în doi timpi. Aici se repetă în doi timpi. Am impresia că sunt de două săptămâni la Chișinău, nu de o săptămână, pentru că Sandu Grecu, regizorul Teatrului Național „Satiricus” și directorul a ținut, împreună cu Cristina Șopron, directorul teatrului, „Stela Popescu” ca acest proiect, să fie un proiect aparte, chiar să însemne ceva, nu doar să fie bifat. Să însemne ceva pentru oamenii de aici, pentru oamenii de la București, pentru că nu știți cum așteaptă lumea de la București un astfel de spectacol. Mă bucur că, uite până la urmă m-au convins, pentru că, recunosc, n-am fost ușor de convins. E prima mea colaborare, după 15 ani de zile cu un alt teatru. Eu până acum am fost la Teatrul „Odeon” din București. Este prima mea colaborare și le mulțumesc acestor distinși oameni: Alexandru Grecu și Cristian Șofron că s-au ținut de capul meu și m-au convins. Le mulțumesc și pentru că am trăit niște lucruri, atât de minunate. Cred că, orice actor și-ar dori să trăiască, ce am trăit eu, din ianuarie încoace și, mai ales, în astă ultimă săptămână la Chișinău. Fiecare am repetat separat și, întâlnirea a fost, de parcă ne știam de o lună, de două și asta înseamnă ceva extraordinar. În viața noastră de actor trăim lucrurile astea o dată, de două sau trei ori. Ei bine, eu deja, vorba aia: am trăit-o și am trăit-o din plin. Parcă văd că încă nu s-a terminat.

Radio Chișinău: S-a înfăptuit Unirea prin colaborarea celor două teatre.

Pavel Bartoș: Unirea culturală este foarte importantă. Unirea între oameni e foarte importantă, unirea sufletelor e foarte importantă. Unirea publicului cu actorii, în seara asta a fost una dincolo de. Eu m-am simțit efectiv, pe tot parcursul spectacolului îmbrățișat de către publicul de aici.

Radio Chișinău: Mai ai puteri pentru spectacolul de mâine și cel din 24 martie?

Pavel Bartoș: E ca și cum te-ar ține mama în brațe, deci n-ai stat în picioare, nu ești obosit. Cum să n-ai putere să te mai ții încă mâine, încă două ore în brațe?

Radio Chișinău: Și un pic despre rolul pe care l-ai jucat.

Pavel Bartoș: Rolul este unul pe care mi l-am dorit tare mult. Plus că, eu am jucat înainte în „Titanic Vals”, „…Escu” fiind o continuare. Atunci mi-am dorit acest lucru. Plus că, l-am văzut montat în diverse baghete regizorale și mi-am zis că acest rol mi s-ar potrivi la un moment dat. Uite că a venit acum, în 2024 și, s-a întâmplat la modul acesta. Noi vorbim de clișee, în seara asta, cu mâna pe inimă, nu este un clișeu. Eu am trăit un catharsis cultural.

Radio Chișinău: Îți mulțumim foarte mult.