Dna. Maria Pilchin, în opinia Dvs. lectura este promovată suficient în Rep. Moldova?

„Rep. Moldova promova lectura și până la instituirea Zilei Naționale a Lecturii, dar mă întreb dacă este o criză a lecturii. Și aceasta este întrebarea retorică sau exclamativă: ce nu facem noi bine în sensul promovării lecturii?! – cred că e vorba să avem cărți bune și aici e nevoie de niște procedee de discernământ, mă refer și la critica literară, dar și la o uzanță a școlii, a lecturii, când valorile estetice sunt cumva puse în capul mesei. O carte, un text – este ziua Lecturii, nu ziua Literaturii, astăzi vorbim cam despre toate cărțile. O carte trebuie să reprezinte o valoare estetică. Dacă am deschis limitele și am plecat în zona strict literară, trebuie să fie o carte argumentată, coerentă. E un eseu, că este eseu istoric sau civilizațional. Dacă este o lucrare științifică, să corespundă rigorilor științifice. De aceea, mă întreb dacă promovăm suficient de bine și cărțile bune?! – aici aș spune că mai avem foarte mult de lucrat”.

După prima ediție a Zilei Naționale a Lecturii, ce ați remarcat?

După prima ediție a Zilei Naționale a Lecturii aș spune  că am trăit un marketing foarte intensiv al cărților. E binevenit la început, dar cu timpul trebuie să selectăm cărți, autori – acestea sunt efectele secundare ale democrației. În comunism selectau cenzorii, astăzi nu mai există cenzori, nici în edituri, nici la reviste. Și atunci, când apare o carte, ar trebui ca valorile societății, culturii, cunoașterii să le trieze automat pe cele bune de cele rele.

Dvs. lucrați și pentru o editură din Rep. Moldova. Cât de accesibilă este astăzi cartea pentru cel care vrea să o achiziționeze, fie din domeniul artei, poezie, literatură, carte de specialitate?

Aici stăm foarte bine. Avem o mulțime de librării, magazine de cărți. Editurile fac multe donații către biblioteci și bibliotecile la rândul lor au programe de achiziție, în acest sens sunt foarte binevenite programele naționale de editare de carte națională, inițiate de Ministerul Culturii. Aceste cărți ajung automat în bibliotecile din țară, ceea ce este important, pentru că există încă multe biblioteci sătești dotate cu carte scrisă în alfabetul chirilic. Ceea ce mi se pare foarte grav.

Zilele trecute m-a căutat un om de afaceri care vrea să doteze biblioteca din sat cu carte nouă. Și m-a căutat pentru consultanță. M-a bucurat atât de mult acest gest, e un om realizat politic și financiar, și acum vrea să revină la rădăcini și să cumpere de vreo 30 mii de lei carte pentru oameni din sat. Iată mi se pare că și astfel de acțiuni sunt importante.

Este o suită de evenimente ale cărților. Editurile sunt implicate. Noi, ca scriitori, suntem implicați. Eu sunt implicată și la Biblioteca Municipală „B.P.Hasdeu”, și la Teatrul Național „Mihai Eminescu”, unde promovăm lectura. Să vedeți că și acolo avem spectacole cu poezie, să nu uităm că spectacolele sunt scrise după publicarea de cărți, să nu uităm că mereu cartea este prezentă, este ultra prezentă, doar că uneori suferim din cauza unui discernământ valoric.

Vă mulțumesc.