„Înghețurile pot crea probleme acolo unde fermierii își asumă riscuri nejustificate și se grăbesc, fără a ține seamă de condițiile climaterice locale. Primăverile în țara noastră sunt imprevizibile și ninsorile abundente din 21-22 aprilie 2017 au demonstrat cu prisosință acest lucru”, potrivit specialiștilor MAIA, citați de MOLDPRES.

„Perioada de semănat pentru porumb este 25 aprilie – 7 mai. În condițiile când începutul lunii aprilie se arată frumos, cu vreme bună, uneori fermierul se grăbește cu însămânțatul. Or, în această perioadă, niște ninsori sau înghețuri de minus 5 grade Celsius opresc dezvoltarea seminței, care stând în sol umed și rece începe a putrezi. Mare parte din suprafețele compromise în aprilie 2017, rămas în istorie cu ninsori abundente  s-a datorat direct nerespectării tehnologiilor”, conform MAIA.

Agricultorii afirmă că cerealele de toamnă practic nu sunt afectate de înghețurile primăvăratice, însă culturile de primăvară cer mai multă atenție.

Fiecare cultură are perioada sa de semănare, în funcție de rezistență. Spre exemplu, mazărea poate ține la temperaturi destul de scăzute, chiar până la minus 8 grade, și poate fi semănată la începutul lunii martie, dar și în „ferestrele” de iarnă. Soia, dimpotrivă, este mai capricioasă și se va semăna între 27 aprilie-10 mai. Perioada de însămânțare pentru floarea-soarelui este 15-25 aprilie, iar pentru sfecla de zahăr – 20 martie-15 aprilie. Producătorii cu experiență, dar mai ales agricultorii profesioniști, cunosc aceste lucruri și nu-și vor asuma riscuri fără temei.

Conform Serviciului Hidrometeorologic de Stat, în grupa fenomenelor meteorologice nefavorabile agriculturii, înghețurile și bruma ocupă un loc important. Acestea determină frânarea dezvoltării plantelor și încheierea prematură a ciclului de vegetație, iar în unele cazuri și moartea parțială sau totală a culturilor. Pe teritoriul Republicii Moldova, în aer înghețurile se pot produce în medie până la 21 aprilie, la suprafața solului – până la 6 mai. Pentru raioanele de nord și centrale, cea mai tardivă dată a observării înghețurilor în aer a fost 24 mai (1980), în raioanele de sud – 2 mai (1988). La suprafața solului înghețurile sunt posibile până la sfârșitul primăverii, cum s-a întâmplat în 1955, când a fost înregistrat un îngheț pe 1 iunie.

Măsuri de prevenire și combatere a înghețurilor de primăvară a culturilor pomicole și de câmp

Coborârea temperaturii stratului de aer de la suprafața solului sub 0°C, în perioada de vegetație a culturilor afectează negativ dezvoltarea plantelor și uneori, încheie prematur ciclul de vegetație, sau chiar duce la moartea plantelor.

Potrivit specialiștilor, înghețurile dăunează pomilor în plină floare, distrugând uneori aproape întreaga recoltă. Cei mai expuși pericolului fiind: caișii, piersicii, vișinii, cireșii, mărul, nucul și alunul. De asemenea, sunt afectate și plantațiile viticole, îndeosebi soiurile timpurii.

Culturile de câmp, sunt afectate într-o proporție mai mică de înghețurile tardive de primăvară, având o sensibilitate mai redusă față de îngheț. În marea majoritate a cazurilor, momentele critice din ciclul vegetativ (diferențierea organelor de reproducere, înflorire, fructificare etc.) se produc în afara perioadelor de îngheț. Numai în cazurile rare, când înghețurile apar foarte târziu, culturile de câmp sunt afectate într-o proporție însemnată. Astfel, Ministerul Agriculturii și Industriei Aimentare reiterează necesitatea asigurării riscurilor de producție în agricultură. Reamintim că, statul subvenționează cu 70% din costul primei de asigurare (Legea nr. 183/2020 privind asigurarea subvenționată în agricultură).

Riscuri:

Înghețurile provoacă daune considerabile recoltei culturilor pomicole în perioada înfloririi. Probabilitatea vătămării de înghețuri a florilor și fructelor la cais constituie în medie 15 – 40% din ani, la celelalte culturi pomicole – până la 15% din ani.

Un pericol deosebit pentru vița de vie prezintă înghețurile tardive de primăvară după desfacerea mugurilor. Probabilitatea acestor înghețuri pe teritoriul republicii constituie 10 – 30% ani.

Condițiile locale, precum relieful, altitudinea și vântul, au un rol deosebit în repartiția și intensitatea înghețurilor.

Înghețurile tardive de primăvară sunt periculoase îndeosebi pentru culturile iubitoare de căldură și cele legumicole în fazele timpurii de dezvoltare a lor. Probabilitatea vătămării de înghețuri a plantelor răsărite de porumb, în dependență de termenii de semănat, constituie 5 – 10% din ani. Probabilitatea vătămării plantelor de floarea soarelui și sfeclei de zahăr, în timpul răsăririi lor, nu este mare și este posibilă doar în raioanele de nord ale țării.

Plantele abia răsărite a culturilor cerealiere de primăvară sunt foarte rezistente la îngheț și suportă

Culturile legumicole: tomatele, ardeii, vinetele, castraveții, etc. sunt cele mai pretențioase față de căldură. Înghețurile cu intensitatea de 0 – 1°C frig duc la pieirea lor.

Tutunul este foarte vulnerabil la îngheț de primăvară după răsădirea lui în sol. Înghețurile cu intensitatea 0 - 1°C frig pot provoca pieirea totală a plantelor.

Măsurile de atenuare și combatere a înghețurilor:

Posibilitățile actuale de luptă împotriva înghețurilor tardive de primăvară și timpurii de toamnă, pot fi grupate, din punct de vedere al principiului de combatere, în următoarele grupe:

Măsuri practice înainte de plantare sau însămânțare (plantele sensibile la îngheț sunt cultivate pe pante cu expoziția sudică sau sud-vestică, care asigură scurgerea cu ușurință a aerului rece pe văi);

Măsuri prin care se urmărește atenuarea radiației nocturne (fumigațiile, adăpostirea, perdele vegetale de protecție);

Măsuri prin care se realizează creșterea temperaturii solului și a aerului (încălzirea suprafeței solului prin irigare, încălzirea cu aer cald);

Mijloace mecanice (ventilarea aerului) prin care se împiedică formarea inversiunilor termice în stratul de aer din vecinătatea solului;

Măsuri agrotehnice prin care se influențează proprietățile termice ale stratului arabil și procesele radiative la suprafața solului.

Toate aceste metode determină reducerea răcirilor radiative, distrugerea stratului de inversiune termică de la sol, omogenizarea temperaturii aerului în stratul microclimatic și în consecință, menținerea temperaturii aerului și pe suprafața solului mai mare de 0 0C. Aplicarea acestor măsuri se face în mod diferențiat, în raport cu condițiile meteorologice și locale (relief și microrelief, soiuri de plante, condiții tehnice, pante, altitudine), ca și de costurile materiale posibile.

Serviciul Hidrometeorologic de Stat a emis cod galben de schimbare bruscă a vremii, valabil din 5 aprilie până pe 9 aprilie, pe întreg teritoriul Republicii Moldova. 

„În intervalul 7–9 aprilie, în timpul nopții și al dimineții, temperaturile ar putea coborî până la -3 grade Celsius. În aceste condiții, se vor forma depuneri de lapoviță și polei, iar pe drumuri se va produce ghețuș”, indică meteorologii.

În acest context, salvatorii recomandă să fie evitate locurile unde sunt copaci uscați sau fire electrice de înaltă tensiune.

De asemenea, tot astăzi este în vigoare codul galben de vânt puternic, cu rafale de până la 15-20 m/s.