Comparativ cu 2001, incendiile de pădure distrug acum în fiecare an circa 3 milioane de hectare în plus, o suprafață echivalentă cu cea a Belgiei, potrivit datelor din satelit compilate de Global Forest Watch (GFW), World Resources Institute (WRI) și Universitatea din Maryland.

70% din suprafețele devorate de flăcări în 20 de ani se află în pădurile boreale, care acoperă o mare parte din Rusia, Canada și Alaska și sunt printre cele mai mari rezervoare de carbon de pe planetă.

În Rusia, 53 de milioane de hectare au ars din 2001 până în prezent, o suprafață aproape cât cea a Franței.

Potrivit studiului, incendiile sunt responsabile pentru peste un sfert din totalul pierderilor de acoperire forestieră de la începutul secolului, restul fiind cauzate de despăduriri sau de alte cauze naturale (furtuni și inundații).

În cele din urmă, pierderea de acoperire forestieră din cauza incendiilor crește cu aproximativ 4% pe an, adică 230.000 de hectare suplimentare. Aproximativ jumătate din această creștere este cauzată de incendii mai mari în pădurile boreale, "probabil rezultatul creșterii temperaturilor în regiunile nordice", notează cercetătorii.

Schimbările climatice sunt "probabil un factor major" în aceste creșteri, cu valuri de căldură extremă, care fac ca pădurile să fie aride, de cinci ori mai probabile acum decât în urmă cu un secol și jumătate.

Distrugerea pădurilor de către aceste incendii, agravate de secetă și de temperaturile ridicate, are ca rezultat emisii masive de gaze cu efect de seră, ceea ce exacerbează și mai mult schimbările climatice prin mecanismul unei "bucle de reacție incendiu-climat", adaugă ei.

În aceste regiuni boreale, CO2 se acumulează în sol timp de sute de ani și a fost protejat de un strat umed deasupra", a declarat pentru AFP James McCarthy, analist la GFW. "Aceste incendii mai frecvente și mai severe ard stratul superior și eliberează CO2-ul".

Această dinamică, avertizează studiul, ar putea face ca, în cele din urmă, pădurile boreale să își piardă statutul de rezervoare de carbon.

Cercetătorii fac apel la guverne să îmbunătățească reziliența pădurilor prin stoparea defrișărilor și prin limitarea anumitor practici locale de gestionare a pădurilor, cum ar fi în special arderea controlată, foarte riscantă în perioadele de secetă.